Președinția maghiară a Consiliului European a produs deja controverse profunde în UE, la numai două săptămâni de la preluare. „Misiunea de pace” a premierului Viktor Orban, care a presupus vizite la Kiev, Moscova și Beijing, a iritat oficialii europeni. Acum, state și instituții europene încep să boicoteze președinția rotativă deținută de Ungaria până la sfârșitul anului.
Încă dinainte de 1 iulie, a fost clar că președinția ungară de șase luni a Consiului European va fi una controversată. Nu atât din cauza dezbaterilor legislative de la Bruxelles, ci mai degradă, ca urmare a acțiunilor premierului Viktor Orban.
După ce a fost la Kiev și s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul maghiar Viktor Orban a mers mai departe la Susa, la Nagorno-Karabakh, unde a participat la summitul informal al Organizației Statelor Turkice.
Apoi, Orban s-a dus la Moscova, unde a discutat cu președintele Vladimir Putin. Apoi, a plecat la Beijing, unde a vorbit cu președintele chinez Xi Jinping. Turneul s-a terminat cu participarea la summitul NATO de Washington, D.C., acolo unde, potrivit surselor, a ținut un discurs usturător în timpul Consiliului NATO-Ucraina cu ușile închise împotriva posibilei aderări a Kievului la alianța militară. Această poziție era în contradicție cu un comunicat oficial al NATO adoptat - cu acordul lui Orban - cu doar 24 de ore mai devreme.
Orban și-a încheiat călătoria în SUA vizitându-l pe Donald Trump. candidatul republican la președinție, aliatul politic și fostul președinte al SUA.
Desigur că Orban e liber să meargă oriunde dorește și să-și numească turneul „misiune de pace”. Dar ceea ce a iritat autoritățile de la Bruxelles și multe alte state membre ale Uniunii a fost că, în calitate de președinte al Consiliului European, Ungaria dă impresia că a reprezentat UE în călătoriile sale, mai ales la Moscova și Susa.
O altă îngrijorare la Bruxelles este ceea ce spune Orban, mai ales legat de vizita la Moscova. După vizită, el i-a trimis o scrisoare lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și liderilor europeni.
Scrisoarea, văzută de RFE/RL, se referă la întâlnirea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin, președintele rus sancționat de către Bruxelles și aflat pe lista persoanelor căutate a Curții Penale Internaționale. Premierul maghiar notează că „nu a prezentat nicio propunere și nu a emis nicio opinie în numele Consiliului European sau al Uniunii Europene”.
A remarcat, totuși, că e timpul pentru o încetare a focului și pentru o foaie de parcurs pentru discuțiile de pace. În plus, adaugă el, „conducerea politică oferită de Statele Unite este limitată, din cauza campaniei electorale [prezidenţiale] în curs. Prin urmare, putem să nu ne așteptăm la o astfel de propunere din partea Statelor Unite în lunile următoare. Ar trebui să luăm în considerare - în spiritul autonomiei strategice europene - lansarea unei inițiative europene”.
Interesant este că Orban nu a făcut presiuni pentru planul de pace ucrainean susținut de UE iar scrisoarea sa nu indică că ar fi cerut Moscovei să oprească invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în 2022.
În schimb, el a notat în scrisoare că „acumularea de capacități militare periculoase și efectele economice negative ale războiului pun o povară grea asupra vieților cetățenilor noștri și asupra competitivității UE”.
Orban a transmis mai departe și câteva dintre punctele de discuție ale lui Putin: că Moscova a avut planuri detaliate pentru o nouă arhitectură europeană de securitate după război, că Putin estimează că Kievul pierde 40.000-50.000 de soldați în fiecare lună și că timpul este de partea Rusiei în război.
Reacția Bruxellesului
La solicitarea Poloniei, ambasadorii UE au discutat pe 10 iulie despre călătoriile la Moscova și Beijing ale lui Viktor Orban.
La acea discuție, toate celelalte 25 de state membre, cu excepția Slovaciei, au criticat comportamentul Ungariei. Serviciul juridic al Consiliului UE a transmis că președinția rotativă nu are niciun rol în reprezentarea externă a blocului.
S-a remarcat, de asemenea, că toate statele membre ale UE, inclusiv Ungaria, au convenit la un summit al UE din 2022 să se abțină de la contacte cu conducerea rusă.
Înainte ca Ungaria să preia președinția rotativă, mai mulți oficiali UE au spus pentru Europa Liberă că diplomații analizează posibilitățile legale de a retrage Ungaria de la președinție. Și, deși nu au fost discutate deschis, sursele indică faptul că acele dosare juridice sunt studiate din nou.
De fapt, tot ceea ce este necesar pentru a scurta președinția Ungariei este ca o majoritate calificată a statelor membre (55% din membrii blocului, reprezentând 65% din populația UE) să o susțină. O astfel de mișcare drastică nu pare a fi posibilă în viitorul apropiat. Dar, pe măsură ce numărul statelor UE frustrate de atitudinea Budapestei va crește, posibilitatea nu poate fi exclusă în viitor.
Unii pași simbolici împotriva Budapestei au fost deja făcuți. Este o cutumă ca toți comisarii europeni să facă o călătorie în țara care deține președinția pentru a se întâlni cu guvernul. Această călătorie trebuia să aibă loc în iulie și apoi a fost amânată până în septembrie.
Dar, pe 15 iulie, Comisia Europeană a anunțat că acest lucru nu se va mai întâmpla deloc și a adăugat că la întâlnirile din Ungaria în timpul președinției vor participa doar înalți funcționari publici și nu comisari.
O altă cale potențială sunt boicotarea altor evenimente UE care au loc în Ungaria pentru următoarele șase luni. Fiecare președinție are o serie de reuniuni ministeriale informale în cadrul cărora miniștrii relevanți din statele membre vin să discute diverse chestiuni.
Una dintre acestea a fost Consiliul informal pentru competitivitate, care a avut loc la Budapesta în perioada 8-9 iulie.
În mod normal, toți miniștrii economiei din blocul comunitar ar fi trebuit să participe, dar numai cinci miniștri au făcut acest lucru, incluzând ministrul maghiar. Toate celelalte țări au fost reprezentate de adjuncți sau funcționari de nivel inferior.
Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia au anunțat că nu vor trimite miniștri la reuniunile informale ale Consiliului din Ungaria la sfârșitul acestei toamne și rămâne de văzut dacă mai multe state membre vor urma exemplul.
De asemenea, este posibil ca Consiliul informal pentru afaceri externe al UE, care ar fi trebuit să aibă loc la sfârșitul lunii august la Budapesta, să fie mutat la Bruxelles. O decizie finală cu privire la locul de desfășurare a acestei reuniuni este așteptată atunci când miniștrii de externe ai blocului se vor reuni la Bruxelles pe 22 iulie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
