Creșterea spectaculoasă a cheltuielilor din 2024 – an cu patru rânduri de alegeri – ar putea duce la un deficit bugetar al țării de peste 7%, avertizează Consiliul Fiscal într-un raport dat publicității luni, 19 august.
Cifra s-ar putea apropia chiar de 8%, ceea ce ar însemna cel mai mare deficit bugetar, procentual, din ultimii 20 de ani – în afară de 2020, an marcat de pandemie (9,5%).
Guvernul a fost darnic cu banii de la buget în 2024.
Printre presiunile puse asupra lui sunt creșterea salariilor cu 20% pentru angajații din Sănătate – din martie, majorarea lefurilor angajaților din Apărare, ordine publică și securitate națională cu 30% – gradual, sau creșterea cu 10% a veniturilor în mai multe sectoare publice.
Despre toate acestea, Consiliul Fiscal spune că au fost „majorări discreționare de salarii în sectorul public”.
Iar cea mai mare povară nu a intrat încă în decontare: majorarea pensiilor din septembrie, care înseamnă un efort bugetar suplimentar de 10 miliarde de lei doar până la finele anului, a spus ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Și care va continua să pună presiune pe bugetul de stat și în anii următori.
Ce este Consiliul Fiscal
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare.
Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de nouă ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
Consiliul evaluează proiecţiile macroeconomice, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.
Sursă: consiliulfiscal.ro
Toate aceste creșteri au fost făcute în condițiile unui deficit bugetar asumat oficial de guvern, în Legea bugetului de stat pe 2024, de 5%. O cifră imposibil de atins, o spun nu doar Consiliul Fiscal în raportul publicat luni, ci și alte instituții internaționale, precum Comisia Europeană sau Banca Mondială.
„Procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil, spune în analiza lui Consiliul Fiscal. Cu alte cuvinte, Executivul este obligat să adopte măsuri pentru a strânge mai mulți bani la buget.
„În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8%. Această evoluție a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuției bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, spune Consiliul Fiscal în raportul menționat.
Ce este deficitul bugetar
Deficitul bugetar este un indicator macroeconomic care se înregistrează când cheltuielile Guvernului dintr-un an depășesc veniturile. El se calculează ca procent din Produsul Intern Brut.
Deficitul apare de regulă atunci când cheltuielile guvernamentale, precum cele cu asigurările sociale, salariile, investițiile etc., cresc mai mult decât veniturile dintr-un an ale Executivului.
Procedura de deficit excesiv poate fi declanșată în cazul în care o țară membră UE are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB, arată Comisia Europeană.
Deși măsurile sunt „stringente și inevitabile”, Consiliul Fiscal nu se așteaptă ca, până la alegerile din decembrie, Executivul să vină cu un plan care să-i permită să colecteze mai mulți bani.
„Pare puțin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar.”
„Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituțiile europene”.
Același mesaj pare să vină și dispre Guvern. Întrebat recent despre soluțiile guvernului în privința deficitului, premierul Marcel Ciolacu a spus că deficitul se datorează investițiilor pe care statul le-a făcut, pe care nu are de gând să le oprească doar pentru a atinge ținta de 3%, asumată de România în fața Comisiei Europene.
Premierul precizează că România „trece printr-o perioadă de dezvoltare accelerată” și că va negocia cu Comisia Europeană un plan gradual de reducere a deficitului.
În aprilie 2024 au intrat în vigoare noi reguli fiscale ale UE, care mențin pragurile inițiale ale deficitului bugetar al statelor membre la 3% din PIB și ale datoriei naționale la 60% din PIB-ul anual, consacrate în Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) încă din anii 1990.
Statele care încalcă aceste două borne trebuie să urmeze planuri bugetare personalizate recomandate de Comisie. România ar urma să prezinte un astfel de plan în septembrie 2024.
De unde se pot strânge bani?
„Va veni un guvern care va trebui să o facă nu pe Moș Crăciun, ci pe Strânge-Cureaua. Următorul guvern va fi unul care va strânge cureaua pentru a putea susține aceste cheltuieli publice care încă expandează”, spune Dan Chirleșan, lector universitar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași.
El crede că principala măsură pe care guvernul o va lua în 2025 va fi creșterea TVA (taxa pe valoare adăugată).
„O să invoce că peste tot în Europa TVA-ul începe de la 22-24%. În România este de 19% și va cere alinierea. Am avut o perioadă bună, acum e timpul să ne aliniem cu ceea ce se întâmplă în Europa.”
În prezent, în România, pentru cele mai multe bunuri și servicii se plătește un TVA de 19%. În unele domenii – cum sunt vânzarea de alimente sau de locuințe sub 120 de metri pătrați – TVA este de 9% sau 5%.
O altă soluție la care crede profesorul de economie că va apela Guvernul este reducerea investițiilor din fonduri proprii, pe care le va compensa cu banii din Planul Național Redresare și Reziliență și din celelalte linii de finanțare europene.
Economistul nu crede că guvernul va aplica taxe suplimentare și pe muncă, deoarece România are deja una dintre cele mai mari taxări a veniturilor din salarii din Europa (aproape 50%).
Creșterea TVA, însă, va duce la o taxare indirectă a salariaților din România, pentru că va însemna creșterea prețurilor produselor, adică o nouă presiune pusă pe inflație.
Un efect pe termen mediu și lung al unui deficit de peste 3% va și slăbirea șanselor României de a adera la zona euro, deoarece una dintre condițiile adoptării monedei europene este ca țara pretendentă să nu aibă deficit excesiv.
Ce trebuie să conțină planul din septembrie
Noul cadru de guvernanță economică al UE a fost adoptat pe 29 aprilie 2024 și păstrează ca referințe principale pe care statele membre trebuie să le respecte un deficit bugetar sub 3% și o datorie publică sub 60% din PIB. În iulie, România avea o datorie publică de 52% din PIB.
Pentru că România depășește valoarea de referință pentru deficitul bugetar, până la 20 septembrie 2024, Guvernul trebuie să elaboreze planul bugetar-structural care va include angajamentele fiscale, reformele și investițiile țintite.
Planul bugetar-structural trebuie să asigure, la finalul perioadei de ajustare, scăderea deficitului, reducerea graduală a ponderii datoriei și o creștere economică sustenabilă.
Potrivit regulilor UE, România ar trebui să rezolve aceste probleme economice într-o perioadă de patru ani – adică un ciclu electoral – pe care o poate prelungi, în urma unor negocieri, până la maximum șapte ani.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat deja că intenționează să negocieze termenul limită până la care România se va stabiliza din punct de vedere macroeconomic.
În tot acest timp, Comisia Europeană va monitoriza progresele României și, mai ales, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete și a reformelor și investițiilor care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare. Practic, Comisia va superviza modul în care țara își va gestiona bugetul, până când indicatorii economici se vor ameliora.
Singurele derogări de la respectarea recomandărilor Comisiei – adică cheltuieli mai mari decât cele asumate – vor fi posibile doar în cazul unei recesiuni economice grave.
Cu privire la această ipoteză nefastă, Consiliul Fiscal susține că Executivul dă dovadă de un „ușor optimism” când prognozează creșterea PIB-ului în intervalul 2024-2026.
Creșterea economiei României este dependentă de un grad înalt de absorbție a fondurilor europene – multianuale și aferente PNRR – și de ne-materializarea unei recesiuni importante în economia mondială – în special în economia SUA și a UE27, mai arată Consiliul Fiscal.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
