Actualizare vineri, 20 septembrie
Întrebat de Europa Liberă despre posibilitatea ca dispozitivele care au explodat în Liban să fi trecut și prin România, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a transmis că nu are astfel de informații.
Anterior, agenția de presă Reuters a publicat un articol în care a menționat că nu e clar în ce țară sau țări au fost modificate dispozitivele înainte de a ajunge la gruparea Hezbollah – desemnată teroristă de SUA.
„Căutarea de răspunsuri implică Taiwan, Bulgaria, Norvegia și România”, scrie Reuters, fără a oferi însă informații suplimentare.
Știre inițială
Atacul coordonat de marți, 17 septembrie, asupra pagerelor folosite de membrii grupării Hezbollah din Liban a ucis cel puțin 12 oameni și a rănit alți 2.800, din care câteva sute sunt în stare gravă.
La ora 15:30, miile de pagere folosite de lideri și luptători Hezbollah au început să primească un mesaj și să explodeze.
Miercuri, 18 septembrie, un alt atac a vizat stațiile de emisie-recepție și alte dispozitive electronice: alte 20 de persoane au murit și 450 au fost rănite.
Imaginile cu walkie-talkie-urile explodate arată că aparatele aveau etichete care purtau numele companiei japoneze de radiocomunicații și telefonie ICOM, conform Reuters.
Compania, care spune că produce toate dispozitivele sale în Japonia, nu a putut confirma dacă a livrat dispozitivele în Liban, deoarece acel model nu a mai fost produs de circa zece ani.
ICOM avertizase în trecut cu privire la produsele sale care ar putea fi contrafăcute, în special modelele mai vechi.
Aceste stații radio de emisie-recepție ar fi fost achiziționate de Hezbollah în urmă cu cinci luni, cam în același timp cu pagerele, scrie Reuters citând un oficial din domeniul securității.
Acest al doilea atac a aglomerat și mai mult spitalele și a făcut și mai dificilă capacitatea grupării de a comunica.
Exploziile au avut loc în principal în zone în care Hezbollah are o prezență puternică, în special într-o suburbie din sudul Beirutului și în regiunea Beqaa din estul Libanului.
Hezbollah, grupare finanțată de Iran și desemnată grupare teroristă de către SUA și SUA, a promis miercuri să pedepsească Israelul ca răspuns la atacul asupra luptătorilor săi. Israelul nu a făcut deocamdată comentarii pe acest subiect.
Un transport interceptat?
Exploziile pagerelor de marți au dat impresia unui atac sofisticat și plănuit minuțios, care să vizeze un număr foarte mare de persoane printr-un dispozitiv de comunicare aproape uitat în țările occidentale.
Dintre pagerele care au explodat, cel mai des întâlnit a fost modelul AR-924, despre care se crede că a fost produs în Ungaria, sub numele deținut de o companie din Taiwan.
Acest pager are o baterie reîncărcabilă cu litiu, conform specificațiilor publicate pe site-ul Gold Apollo, firma din Taiwan. Linkul în care acest model este descris ca fiind „robust” apare că a fost șters între timp.
Acest model poate primi mesaje text de până la 100 de caractere și este rezistent la praf și apă, conform aceleiași descrieri.
Încărcarea completă a bateriei durează în jur de două ore și jumătate, printr-o mufă USB-C, după care pagerul poate fi folosit până la 85 de zile.
Hezbollah, care a declanșat între timp o anchetă, bănuiește că Israelul ar fi reușit să pătrundă în lanțul de aprovizionare și ar fi modificat dispozitivele, potrivit unor persoane familiarizate cu ancheta citate de Wall Street Journal.
Multe dintre pagerele care au explodat proveneau dintr-o comandă pe care Hezbollah o primise recent – acesta este motivul pentru care se suspectează că dispozitivele ar fi fost interceptate. Așa ar fi fost introdusă o cantitate mică de explozibili în device-uri.
O sursă de rang înalt din domeniul securității din Liban a declarat pentru Reuters că agenția israeliană de spionaj Mossad a plasat explozibili în pagerele importate de Hezbollah cu câteva luni înainte de detonările din 17 septembrie.
Pagerele APR-924 care au explodat în Liban au fost fabricate de compania BAC Consulting KFT din Budapesta, Ungaria, potrivit unui comunicat al companiei taiwaneze Gold Apollo, a cărei marcă apărea pe dispozitive.
Președintele Gold Apollo, Hsu Ching-Kuang, a declarat miercuri că societatea lui a avut un acord de licență cu BAC în ultimii trei ani, dar nu a furnizat dovezi ale contractului.
La Budapesta, compania maghiară care produce în mod oficial pagerele respective pare să fie o companie fantomă, potrivit serviciului maghiar al RFE/RL.
Mai mult, guvernul de la Budapesta afirmă că pagerele nu au fost fabricate în Ungaria.
Zoltán Kovács, secretar de stat responsabil cu comunicațiile internaționale, a scris miercuri după-amiază pe contul său de Facebook că „autoritățile maghiare sunt convinse că societatea în cauză era o societate comercială intermediară, nu avea producție sau sedii în Ungaria”.
„Avea un director principal la adresa declarată și bunurile la care se face referire nu au fost niciodată în Ungaria”, a menționat el.
Pagere produse pe ascuns de Israel și livrate rivalului său?
Însă, informații publicate de New York Times, pe baza mărturiilor a mai multor oficiali din domeniul apărării și al informațiilor, care au vorbit sub rezerva anonimatului, sugerează că guvernul israelian nu a modificat dispozitivele Hezbollah care au explodat, ci le-a fabricat.
Israelul ar fi exploatat frica șefului Hezbollah, Hassan Nasrallah, de a fi interceptat prin telefonul mobil încă de dinainte ca acesta să nu-l mai folosească și să înceapă să folosească pagerele ca metodă principală de comunicație.
Conform aparențelor, BAC Consulting era o companie cu sediul în Ungaria care avea contract pentru a produce dispozitivele în numele unei companii taiwaneze, Gold Apollo.
De fapt, scrie NYT, firma ungară era un paravan israelian, potrivit a trei ofițeri de informații care au avut acces la detalii despre operațiune. Aceștia au declarat că au fost create cel puțin alte două companii fantomă pentru a masca identitatea reală a persoanelor care au creat pagerele: ofițeri de informații israelieni.
În timp ce timpul trecea și Hezbollah era convins să cumpere aceste pagere, BAC Consulting ar fi preluat comenzi și de la clienți obișnuiți, pentru care ar fi produs pagere neexplozive.
Atunci când gruparea libaneză a fost convinsă, firma-paravan a început să fabrice pagere separat, iar acestea conțineau baterii cu explozibil PETN, potrivit celor trei ofițeri de informații.
Pagerele au început să fie livrate – în număr mic – în Liban în vara anului 2022 , dar producția a fost rapid accelerată după ce liderul Hezbollah a renunțat la telefoanele mobile, conform NYT.
PETN (tetranitrat de pentaeritritol) este unul dintre cei mai puternici explozibili extistenți, în principal de uz militar.
Este mai puternic decât TNT (trinitrotoluen).
PETN este suficient de sensibil pentru detonare, dar foarte stabil și relativ sigur de utilizat.
Cauza probabilă a exploziei pagerelor
Supraviețuitorii au declarat pentru presa locală din Liban că au auzit pagerul sunând, iar simultan, cu câteva secunde înainte de detonare, au văzut o serie de numere pe ecran.
Experți în domeniul comunicațiilor spun că cea mai probabilă variantă este aceea a introducerii unei încărcături pirotehnice, declanșată printr-o comandă de la distanță primită de pager.
Altfel, din punct de vedere tehnic, doar bateria pagerului nu putea să producă o astfel de explozie - o baterie obișnuită de aceste dimensiuni ar fi scos doar fum.
Bateria era „probabil pe jumătate explozivă și pe jumătate baterie reală”, a declarat Carlos Perez, director de informații de securitate la TrustedSec, pentru Associated Press.
De asemenea, un fost genist din armata britanică a explicat pentru AP că un dispozitiv exploziv are cinci componente principale: un recipient, o baterie, un dispozitiv de declanșare, un detonator și o încărcătură explozivă.
„Un pager are deja trei dintre acestea”, a spus fostul ofițer, care a vorbit sub rezerva anonimatului. „Ar trebui adăugate doar detonatorul și încărcătura”.
De ce folosește Hezbollah pagere?
Din mai multe motive.
Unul ar fi, de exemplu, că în Liban sunt frecvente întreruperile de electricitate, țara de la Marea Mediterană fiind într-un colaps economic de mulți ani.
Dar poate cel mai important motiv este teama liderilor Hezbollah de supravegherea electronică a Israelului asupra rețelelor de telefonie mobilă.
Pagerele funcționează pe o frecvență diferită de cea a telefoanelor mobile și bateria lor rezistă mai mult, fiind mai practice în situații de urgență.
„Telefonul pe care îl avem în mână – eu nu am un telefon în mână – este un dispozitiv de ascultare”, declara șeful Hezbollah, Hassan Nasrallah, într-un discurs din luna februarie în care le recomanda luptătorilor săi să renunțe la telefoane.
O tehnologie care nu mai este folosită
Popularitatea pagerelor a intrat în declin, după un vârf de popularitate în urmă cu trei decenii la nivel mondial, odată cu răspândirea telefoanelor mobile.
Aceste dispozitive mici, de dimensiuni de câțiva centimetri, sunt încă utilizate în spitale, de exemplu la chemarea personalului medical în cazul unei urgențe, printr-o serie de mesaje-cod.
În Statele Unite, cel puțin 2.000 de spitale folosesc în continuare această tehnologie.
Compania Spok, un important vânzător de astfel de dispozitive, arăta în luna iunie a acestui an că avea aproape 750.000 de pagere în uz în Statele Unite și Australia.
În România, de exemplu, mai sunt câteva spitale care folosesc pagere, pe lângă Institutul Român de Seismologie Aplicată, potrivit unui răspuns ANCOM.
Ce este un pager
Un pager – sau beeper – este un receptor radio mic, alimentat cu baterii, care declanșează o alertă (sonoră sau prin vibrații) atunci când primește semnalul corespunzător.
Pagerul poate afișa mesaje numerice (de exemplu, un număr de telefon) sau mesaje text (dacă este un alfanumeric, adică permite combinații de cifre și litere).
Pagerele au fost extrem de folosite începând cu sfârșitul anilor 1980 și până la finalul anilor 1990, când s-au dezvoltat rețele de telefonie mobilă.
Există două tipuri principale de pagere: unidirecționale, care primesc doar mesaje, și bidirecționale, care pot trimite și primi mesaje, scrie trtworld.
Datorită fiabilității lor, pagerele au fost utilizate frecvent în industrii precum asistența medicală, serviciile de urgență și de către jurnaliști.
În România, au fost extrem de populare la jumătatea anilor 1990.
Pagerele mai sunt folosite acum în situații de urgență, atunci când rețelele de telefonie cedează și sunt utilizate ca rezervă pentru comunicare.
Pagerul are anumite avantaje și dezavantaje în materie de confidențialitate în comparație cu telefoanele celulare. Un pager unidirecțional, de exemplu, este doar un receptor pasiv (nu trimite nicio informație înapoi la stația de bază), astfel că locația lui nu poate fi urmărită.
Acest lucru poate fi și un dezvantaj, pentru că un mesaj trimis către un pager trebuie să fie difuzat de fiecare emițător din zona de serviciu – astfel, dacă un pager are serviciu la nivel național, un mesaj trimis către acesta ar putea fi interceptat de infractori sau serviciile de securitate oriunde în zona de serviciu la nivel național.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
