Linkuri accesibilitate

Cum justifică Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, avizul favorabil pentru candidatura lui Iohannis la Senat


În prim-plan: Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ și Klaus Iohannis, președintele României. Iordache era ministru al Justiției în 2016, când a fost realizată această fotografie.
În prim-plan: Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ și Klaus Iohannis, președintele României. Iordache era ministru al Justiției în 2016, când a fost realizată această fotografie.

Modificarea legii care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze la Senat ca independent pe listele liberalilor, fără să-și dea demisia înainte de finalizarea mandatului, a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social și aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ. 

Consiliul Legislativ a avizat favorabil modificarea legii care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis, aflat în ultimele trei luni de mandat, să poată candida ca independent pe listele unui partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator.

Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache – fost ministru al Justiției în perioada în care guvernul era controlat de Liviu Dragnea – atrage atenția că prin avizul pe care-l emite nu se pronunță și asupra oportunității soluțiilor legislative propuse.

Iordache susține că președintele are dreptul de a candida pentru funcția de senator sau deputat pe lista unui partid, alianțe politice sau electorale, chiar și în lipsa normei preconizate.

El invocă o decizie a Curții Constituționale, 339/2004 care spune că textul de lege nu contravine, de fapt, Constituției.

Iordache spune că nu există nici o prevedere constituțională sau legală care să impună condiția deținerii de către un cetățean a calității de membru de partid pentru includerea sa pe lista de candidaturi a respectivului partid.

Curtea, spune Iordache, a reținut în decizia menționată că „dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției nu interzic nici explicit, nici implicit, posibilitatea ca Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și a Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, să candideze pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau electorale pentru un mandat de deputat sau de senator”.

Iar dacă nu interzic, atunci concluzia este că permit, mai ales că legea fundamentală nu obligă la calitatea de membru de partid pentru candidatura pe listele de partid.

Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, prin obiectul său de reglementare, iar în aplicarea prevederilor din Constituție, prima Cameră sesizată este Senatul.

Iordache, susține că interpretarea potrivit căreia actul normativ în vigoare nu ar permite candidatura președintelui pe listele unui partid este de fapt determinată de utilizarea unui alt sens al noțiunii de „candidat independent” decât cel folosit în prezent în actul normativ de bază.

Fost ministru al Justiției, autor al celebrei ordonanţe de urgenţă 13 din ianuarie 2017, adoptată pentru a-l scăpa pe fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, de închisoare, Florin Iordache este în continuare preşedinte al Consiliului Legislativ, deși PNL a promis în campania electorală din 2020 că-l va schimba din funcţie.

Protestele #rezist, susținute explicit de președintele Klaus Iohannis la acea vreme, au blocat activitatea guvernului Grindeanu două luni, când milioane de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva modificării Codului penal și a mutilării legilor justiției în beneficiul celor aflați la putere care aveau probleme cu legea.

Florin Iordache încasează lunar 22.000 de lei.

În justificarea avizului său pozitiv pentru ca Iohannis să poată candida la Parlament din fotoliul de la Cotroceni, Iordache spune că Legea 35 din 2008 definea de fapt noțiunea de candidat independent ca persoană care participă la alegeri pentru a obține un mandat de deputat sau de senator „care se autopropune pentru aceasta”, candidatura sa „fiind susținută de un anumit număr de alegători, în condițiile în care candidatura sa este declarată definitivă de organismul electoral corespunzător”.

Or, Legea 208/2015, spune Iordache, adică cea pusă în discuție în prezent și care a abrogat legea inițială, nu mai conține o definiție a acestei noțiuni, dar „din conținutul tuturor dispozițiilor în care apare această noțiune, rezultă fără echivoc, utilizarea acesteia în sensul de mai sus”.

Iar norma propusă din Legea 373 din 2004 folosește de fapt termenul de „independent” în sensul de persoană care nu are calitatea de membru al unui partid politic, sens diferit de cel utilizat în cuprinsul actului normativ, spune Iordache.

Din aceste motive, el recomandă inițiatorilor modificării, într-un puseu de consultanță binevoitoare, eliminarea din textul propus de liberali a expresiei finale „cu modificările și completările ulterioare”, tocmai pentru a înlesni modificările propuse de liberali, pentru ca termenii sensibili care pun dreptul președintelui Iohannis de a candida sub semnul întrebării să nu mai fie un impediment.

Avizul Consiliului Legislativ este un aviz de specialitate şi are caracter consultativ.

Observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ privind respectarea normelor de tehnică legislativă vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ.

Consiliul Economic și Social (CES) a dat fără niciun echivoc aviz nefavorabil pentru amendamentul prin care liberalii vor să modifice legea în Parlament pentru ca președintele Klaus Iohannis să poată candida ca independent pe listele partidului la alegerile parlamentare.

Avizul CES este doar consultativ pentru parlamentari.

De ce spune Consiliul Economic și Social că a dat aviz nefavorabil

  • Motivul invocat pentru modificarea legislației electorale îl reprezintă îngrădirea dreptului persoanei Președintelui la a fi ales. În virtutea calității de președinte, îngrădirea dreptului este justificată pe toată perioada mandatului, acesta neputând ocupa nicio altă funcție publică sau privată, și deci fiindu-i permanent limitat dreptul la a fi ales.
  • Înlăturarea acestei restrângeri pentru ultimele 3 luni ale mandatului este nejustificată și invocă faptul că sunt nesemnificative pentru atribuțiile și cerințele demnității de președinte, ceea ce este fals.
  • Mai mult, independența Președintelui, reclamată de Constituție, este pusă sub semnul întrebării odată cu asocierea cu un partid politic, chiar dacă acesta rămâne independent pe listele acestui partid.
  • În cele din urmă, chiar dacă propunerea nu elimină sau restrânge drepturi în înțelesul Jurisprudenței Curții Constituționale, având în vedere nevoia de predictibilitate și stabilitate sporită a legislației electorale, modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în ultimele 6 luni înainte de desfășurarea alegerilor, pentru orice motiv, rămâne indezirabilă și reprezintă un precedent preferabil de evitat.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG