Israelul a marcat pe 7 octombrie aniversarea sumbră a atacului Hamas asupra statului evreu, care a ucis peste 1.200 de oameni și a luat aproximativ 250 de ostatici, în timp ce armata israeliană își continuă atacurile aeriene masive asupra Beirutului și incursiunea sa în sudul Libanului, care urmărește distrugerea grupării militante Hezbollah, aliat al Iranului.
Președintele israelian Isaac Herzog a condus un moment național de tăcere la ora 6:29 dimineața, momentul în care a început atacul, la Kibuțul Reim, locul festivalului de muzică Nova, unde sute de tineri au fost vânați și uciși de membri Hamas înarmați. Hamas a fost desemnată organizație teroristă atât a Statelor Unite, cât și în Uniunea Europeană.
La Washington, președintele Joe Biden și vicepreședintele Kamala Harris au condamnat Hamas, declarând susținerea administrației americane pentru un acord de încetare a focului care să pună capăt luptelor atât în Gaza, cât și în Liban.
„La această comemorare solemnă, să fim martori la brutalitatea nespusă a atacurilor din 7 octombrie, dar și la frumusețea vieților care au fost furate în acea zi”, a spus Biden într-un comunicat.
Armata israeliană a spus că în timpul ceremoniei conduse de Herzog, patru proiectile au fost lansate din Gaza către aceleași comunități israeliene vizate la începutul atacului de anul trecut.
Armata a spus că ceremonia nu a fost întreruptă.
La Ierusalim, rudele celor aproximativ 100 de ostatici aflați încă în captivitatea Hamas, despre care se crede că ar fi morți, s-au adunat în fața reședinței prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și au stat în tăcere, în timp ce o sirenă suna în semn de protest împotriva a ceea ce rudele spun că este eșecul guvernului de a asigura eliberarea celor dragi.
După atacul din 7 octombrie, Israelul a lansat un atac militar asupra Fâșiei Gaza, în care au murit 42.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas.
Armata israeliană a declarat pe 7 octombrie că, în ultimul an, a bombardat peste 40.000 de ținte în Gaza, a găsit 4.700 de puțuri de tunel și a distrus 1.000 de locații de lansare de rachete.
Conflictul din Gaza continuă să dezvolte, în timp ce Israelul luptă acum pe un al doilea front în sudul Libanului împotriva Hezbollah.
La începutul zilei de 7 octombrie, Hezbollah, desemnată organizație teroristă de Statele Unite, a tras cu rachete în orașele nord-israeliene Haifa și Tiberias, provocând pagube și unele răni minore, a declarat poliția israeliană.
Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră aripa armată a Hezbollah, dar nu și unitatea sa politică, care deține locuri în parlamentul libanez.
Pe fondul activității militare, viața privată a civililor din întreaga regiune a fost perturbată.
În orașul antic Beersheba din sudul Israelului, Irena Stein, care a părăsit Albania în 1991 pentru a se stabili în Israel, a declarat Serviciului kosovar al RFE/RL că viața în ultima vreme a fost plină de „tristețe și durere”.
„Am avut câteva luni de rachete. Apoi, numărul de rachete a scăzut și am continuat cu viața de zi cu zi, ca cineva care își continuă viața după cele șapte zile de doliu cu o mare durere în inimă", a spus Stein, care are 60 de ani.
„Există acest sentiment că s-ar putea întâmpla ceva, că ar trebui să fim precauți. Dar cred că nu poți trăi cu frică, așa că ne-am continuat viața, rugându-ne mereu lui Dumnezeu să nu ni se întâmple nimic."
Ea a spus că în Beersheba – unde sunt semne ale activităților omenești până în mileniul al patrulea î.Hr. – lucrurile au fost calme de când s-au auzit ultima dată rachete, pe 29 septembrie. Dar ea a deplâns situația care face ca și în Israel și în Gaza oamenii să sufere din aceleași motive.
„Poporul libanez suferă și el, toată lumea suferă. Dar, după cum se spune, pacea trebuie decisă la cel mai înalt nivel".
Între timp, într-un sat de munte libanez la sud-est de Beirut, localnicul Hadi Zahwe a declarat reporterilor că o lovitură israeliană din 6 octombrie a fost „terifiantă”.
„Au fost copii uciși, au fost distruse părți din trupurile copiilor. Acest inamic vizează femei și copii civili", a spus el.
Netanyahu a insistat că forțele israeliene vizează doar bastioane ale terorismului și că numărul victimelor civile a fost extrem de scăzut în acțiunile militare recente.
În ultimele săptămâni, Israelul a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului și a organizat o incursiune terestră în sudul Libanului, în încercarea sa de a distruge capacitățile și conducerea Hezbollah.
Campania israeliană asupra Hezbollah l-a determinat pe patronul grupării, Iranul, să răspundă atacând statul evreu cu un val mare de rachete care au fost în mare parte doborâte de apărarea antiaeriană israeliană fără a provoca pagube substanțiale, dar atacul a reînnoit temerile privind un conflict regional mai mare.
Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a amenințat pe 6 octombrie Iranul că s-ar putea în cele din urmă să arate ca Beirutul sau Gaza – atacată și ea în ultimul an – dacă Teheranul încearcă să provoace în continuare daune Israelului.
„Iranienii nu au atins capacitățile forțelor aeriene. Nicio aeronavă nu a fost avariată, nicio escadrilă nu a fost scoasă din funcțiune", a spus Gallant referindu-se la lovitura iraniană cu rachete, care a cauzat puțini răniți și pagube ușoare la două baze ale forțelor aeriene.
„Oricine crede că o simplă încercare de a ne răni ne va descuraja să luăm măsuri ar trebui să arunce o privire asupra [operațiunilor Israelului] din Gaza și Beirut”.
Israelul a declarat că a dat o serie de „lovituri direcționate” asupra „facilităților de depozitare a armelor” și a infrastructurii Hezbollah.
Agenția națională de știri a Libanului a declarat că fortăreața Hezbollah din zonă a fost atacată de peste 30 de ori.
O benzinărie și un depozit de rechizite medicale au fost lovite de raidurile aeriene.
Imaginile video au arătat flăcări uriașe și pale de fum care se ridică pe cerul nopții, în timp ce locuitorii își părăsesc casele panicați, iar exploziile răsună în fundal.
Mulți observatori au spus că atacurile au fost cele mai puternice din toate atacurile aeriene de până acum ale Israelului.
Israelul bombardează de câteva zile suburbiile Beirutului și a reușit să-l ucidă pe liderul Hezbollah Sayyed Hassan Nasrallah și, posibil, și pe succesorul său, Hashem Safieddine.
Surse de securitate au spus că nimeni nu a mai stabilit vreo legătură cu Safieddine încă de pe 4 octombrie, după un atac aerian israelian în apropierea aeroportului internațional din Beirut, despre care se spune că l-ar fi vizat. Hezbollah nu a făcut niciun comentariu despre Safieddine.
Israelul declară că Nasrallah a fost ucis într-o lovitură asupra sediului comandamentului central al grupului din Beirut, pe 27 septembrie.
Doi oficiali înalți de securitate iranieni au declarat pentru Reuters pe 6 octombrie că nici despre Ismail Qaani, comandantul Forței Quds – brațul de peste mări al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) – nu s-a mai auzit nimic de câteva zile, de când a călătorit în Liban.
Declarațiile din 6 octombrie ale Statelor Unite – cel mai important aliat al Tel Avivului – arată că s-au acumulat unele frustrări cu privire la amploarea acțiunii militare a Israelului.
„Presiunea militară poate uneori să permită diplomația. Desigur, presiunea militară poate duce și la calcule greșite. Poate duce la consecințe nedorite", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA într-un comunicat.
Purtătorul de cuvânt a spus că Washingtonul sprijină acțiunile israeliene de a urmări elemente extremiste, dar a adăugat că liderii americani nu aprobă atacarea infrastructurii civile.
Israelul spune că atacurile asupra Hezbollah au ca scop revenirea în siguranță a zeci de mii de cetățeni la casele lor din nordul Israelului, bombardate de grup încă din octombrie anul trecut.
Cu relatările Serviciului Kosovo al RFE/RL și AP