Pe 5 decembrie 2024, Parchetul General (PÎCCJ) s-a sesizat din oficiu și a deschis două dosare penale in rem - adică sunt investigate doar faptele și nu autorul/autorii - privind „posibile încălcări ale legislației electorale, inclusiv coruperea alegătorilor și spălarea banilor în legătură cu finanțarea campaniei electorale a unui candidat”.
Tot atunci, procurorii au spus că investighează infracțiuni informatice legate de crearea și utilizarea unor conturi online false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor.
Pe 6 decembrie 2024, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat, la rândul său, deschiderea unui dosar penal in rem.
Aici era vorba despre „săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbare a funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic” - mai precis era vorba despre atacul informatic care ar fi avut loc în noiembrie asupra serverelor Autorității Electorale Permanente.
Pe 6 decembrie 2024, în jurul orei 15:00, cei nouă judecători ai Curții Constituționale au decis în unanimitate anularea întregului proces electoral privind alegerea președintelui României, implicit oprirea votului pentru turul 2 al scrutinului care începuse în diaspora și urma să se desfășoare în România pe 8 decembrie.
Potrivit motivării făcute publice în cursul serii, „procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în care unul dintre candidați a beneficiat de „o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”.
Puteți citi aici întrega motivare legată de faptul fără precedent al anulării alegerilor.
Informațiile privind răspunsurile la marile întrebari „De ce au fost anulate alegerile?”, „Cine se face vinovat?” și „Cine ce a știut?” au intrat apoi într-un con de umbră pentru mai multe săptămâni, în timp ce noul guvern - cu aceeași majoritate și același premier - a amânat stabilirea datei pentru noile alegeri până târziu în ianuarie 2025.
Pe 10 februarie 2025, Klaus Iohannis și-a dar demisia din funcția de președinte, după un mandat prelungit - 10 ani, două luni și 22 de zile.
După aceea, Parchetul General a anunțat pe 26 februarie punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unui inculpat pentru „săvârșirea infracțiunilor de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false”.
Iar Poliția Română a făcut descinderi, pe 5 martie, sub conducerea Parchetului General, într-un dosar care, o includea și pe cea de corupere a alegătorilor, fals informatic și spălarea banilor.
În cele 99 de zile scurse de când documentele CSAT au dezvăluit ingerințe externe în procesul electoral, mai multe țări au confirmat, prin intermediul serviciilor lor de informații, că alegerile din România au fost influențate din exterior.
Iar mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală dovezi noi despre modul în care au fost manipulate voturile în România.
Acestea sunt importante pentru că, în ciuda multor întrebări fără răspuns, instituțiile statului român nu au oferit, în timpul scurs de atunci, informații referitoare la „actorul statal” despre care se vorbește în documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Europa Liberă a publicat a doua zi după desecretizarea informațiilor privind „operațiunea Georgescu președinte” o listă cu 15 întrebări, am revenit constant la instituțiile relevante pentru răspunsuri, dar am primit puține informații, spre deloc.
Februarie 2025 - Raportul VIGINUM
Raportul făcut de Serviciul de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine (VIGINUM) din Franța spune: „Alegerile din România, ținta unei campanii de manipulare a algoritmului TikTok”. Nu e cunoscut încă cine a comandat campania, afirmă francezii.
Popularitatea candidatului Călin Georgescu a crescut deosebit de rapid pe TikTok, în special în cele două săptămâni care au precedat alegerile, arată raportul serviciului francez.
De exemplu, numărul de abonați și numărul de vizualizări pe contul TikTok al lui Călin Georgescu au crescut de trei ori între 10 și 24 noiembrie 2024. Hashtagurile asociate candidatului s-au bucurat, de asemenea, de o popularitate fulminantă.
Hashtagul #Calingeorgescu a înregistrat peste 73,2 milioane de vizualizări în șapte zile, conform European Digital Media Observatory.
(Potrivit recensământului din 2021, populația României este de 19 milioane, iar peste hotare - incluzând și Republica Moldova și diaspora - numărul se apropie de 30 de milioane de oameni.)
Potrivit TikTok, creșterea numărului de abonați pentru conturile care îl promovau pe acest candidat nu ar fi urmat un tipar organic obișnuit, ceea ce denotă un proces de coordonare, menționează Serviciul de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine (VIGINUM) din Franța.
Campania a avut două direcții: acțiunea coordonată a unor rețele de conturi, pe de o parte, iar de cealaltă parte, exploatarea popularității unor influenceri care au fost plătiți în mod mascat. Aceștia au publicat mesaje aparent inofensive, dar care au contribuit la crearea unei impresii de sprijin masiv pentru Georgescu.
În raport, specialiștii francezi sugerează o legătură între procesul de manipulare pro-Georgescu de pe TikTok și firma sud-africană FA Agency, o societate-paravan administrată de filiala poloneză Gambling Media Group (GMG) - firmă specializată în servicii de marketing pentru cazinouri online.
GMG ar pune în aplicare strategii de influență pe rețelele de socializare, inclusiv pe TikTok, și ar face parte dintr-o „constelație de firme” care au legătură cu o agenție de publicitate ucraineană care se numește Zlodei.
Raportul VIGINUM menționează însă că „în acest stadiu, comanditarul din spatele campaniei pro-Georgescu rămâne necunoscut”.
„Se pune problema identificării comanditarului din spatele acestei operaţiuni coordonate, autorităţile române sugerând doar implicarea unui actor străin”, menționează raportul.
Pe lângă manipularea digitală, au avut loc și atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice legate de procesul electoral, mai notează raportul francez, ceea ce sugerează o tentativă largă de destabilizare a democrației românești.
După Georgia și Moldova, România a fost a treia țară europeană afectată, la sfârșitul anului 2024, de manipulări pe scară largă a procesului electoral.
Iar metodele de manipulare informațională folosite în România ar putea fi ușor replicate în alte țări, inclusiv în Franța, pentru a influența alegerile, au avertizat autorii raportului întocmit de Serviciul de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine de la Paris.
Februarie 2025 - NATO: „Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
Asistentul secretarului general al NATO pentru război hibrid și cibernetic, James Appathurai, a vorbit într-un interviu pentru publicația EU Observer, în februarie 2025, despre „arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România, care îngrijorează NATO”.
„Operaţiunea Rusiei în România a fost o înșelăciune, o campanie amplă menită să afecteze în secret scrutinul”, a declarat James Appathurai.
„Cu toții am văzut că în România au fost conturi de social media latente de mult timp, care au fost create cu ani în urmă, activate, nu atribuite, dar folosite pentru a afecta rezultatul.”
Reprezentantul NATO a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, oameni care au 2.000 de followeri, 100 de followeri, 5.000 de followeri sau vreo 10.000, astfel încât, în timp ce povestesc despre cum se realizează machiajul sau orice altceva să introducă, de asemenea, o vorbă în sprijinul candidatului pro-rus”.
„Aceasta este înșelăciune. Aceasta este o campanie îndelung pregătită pentru a afecta alegerile într-un mod ascuns”, a adăugat el.
Februarie 2025 - Conferința de Securitate de la Munchen: Interferențe ruse în alegerile din România
Poziția NATO față de alegerile din România a venit înaintea Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează „atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și „interferențe electorale în România”.
Raportul vorbește de „arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și despre politica lui Putin în acest context.
„Regimul lui Putin lansează deja amenințări nucleare și atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv prin interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România. O victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să-și urmeze ambițiile imperiale în întreg spațiul post-sovietic”, scrie în raportul anual al Conferinței de Securitate de la Munchen.
Se pare însă că raportul anual al conferinței nu l-a convins pe vicepreședintele american JD Vance.
Acesta a criticat aspru la Munchen starea democrațiilor europene și a dat drept exemplu negativ măsurile luate de Germania înainte de alegeri pentru a atenua influența partidului radical AfD, dar mai ales decizia autorităților române de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Vicepreședintele american J.D. Vance a afirmat că alegerile din România ar fi fost anulate „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”, referindu-se la influența Uniunii Europene.
Vance a declarat că dacă democrația unei țări poate fi subminată de „câteva sute de mii de dolari cheltuiți pe publicitate digitală de o țară străină”, atunci acea democrație nu era solidă de la bun început.
El a criticat, de asemenea, oficialii europeni pentru abordarea lor în privința integrității electorale, sugerând că sistemele democratice ar trebui să fie suficient de robuste pentru a rezista tentativelor externe de influență.
Vance a menționat că, în loc să apeleze la anularea alegerilor, ar fi fost mai potrivit ca europenii să consolideze mecanismele democratice interne pentru a face față acestor provocări.
Ce e MSC
Conferința de Securitate de la München (Munich Security Conference - MSC) este un forum internațional major pe teme de securitate globală, desfășurat anual la München, în Germania.
La conferință participă lideri politici, diplomați, oficiali militari și experți pentru a discuta amenințările globale și provocările de securitate.
Subiectele includ conflicte armate, securitate cibernetică, terorism și schimbări climatice. Este considerată o platformă cheie pentru dezbateri strategice.
https://securityconference.org/
Martie 2025 - Serviciul de Informații al Italiei
Serviciile de informații italiene vorbesc, într-un raport publicat în martie, despre implicarea Rusiei în procesul electoral din România.
Raportul evidențiază utilizarea masivă a platformelor sociale și a atacurilor cibernetice pentru a influența rezultatele electorale.
Principalele constatări ale raportului:
- Cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor, au fost create 25.000 de conturi pe TikTok pentru a-l susține pe candidatul pro-rus Călin Georgescu. Pentru comparație, între 2016 și momentul alegerilor, existaseră doar 797 de conturi pro-Georgescu, cu o activitate nesemnificativă.
- Un canal Telegram denumit „Propagator” și-a mărit numărul de membri cu 4.000 în apropierea alegerilor, ajungând la peste 9.000 de abonați.
- România a fost supusă unor atacuri cibernetice masive în timpul procesului electoral, înregistrându-se 85.000 de atacuri până la 25 noiembrie. Aceste atacuri au provenit din 33 de țări și au vizat infrastructura IT&C electorală a țării.
Martie 2025 - Serviciul de Informații Externe al Rusiei îl sprijină pe Călin Georgescu
Niciodată, în cei 26 de ani de comunicate de presă ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), cuvântul România nu s-a aflat în titlul vreunui document făcut public drept subiect principal.
Până marți, 4 martie 2025, când spionii ruși ai Ministerul de Externe de la Moscova au acuzat represiunea UE împotriva disidenței din România. Acesta este titlul comunicatului: „România: Represiunea UE contra disidenței atinge un nou nivel”.
Agenții ruși susțin că ar avea informații potrivit cărora „decizia Parchetului român de a aduce acuzații lui Georgescu a fost susținută de conducerea Uniunii Europene”. Iar cea care ar fi jucat un rol important ar fi fost, în opinia instituției rusești, chiar președinta Comisie Europene.
„Ursula von der Leyen, care a jucat un rol major în invalidarea rezultatelor primului tur al alegerilor pentru șeful statului din România de la sfârșitul anului 2024, a cerut actualelor autorități de la București să nu-i permită lui Georgescu să participe la reluarea votului din luna mai a acestui an. Ea a amenințat că va restricționa accesul României la fondurile UE dacă reprezentantul «forțelor nesistemice» va continua să participe la campania electorală”, scrie în comunicatul Serviciului de Informații Externe al Rusiei.
Textul nu cuprinde niciun fel de dovezi pentru a susține acuzațiile.
SVR mai susține că „elita totalitar-liberală europeană se teme clar de o «întorsătură conservatoare în Europa» sub influența lui Trump. Într-un efort de a preveni un astfel de scenariu, Bruxelles-ul nu se sfiește să apeleze la cele mai diverse mijloace.”
„După «atacul asupra lui Georgescu» se pot prezice cu siguranță noi încercări ale mainstreamului liberal european de a suprima disidența din UE. Ținta lor principală va fi Ungaria, ca «bastion al conservatorismului european», iar un pretext convenabil vor fi alegerile parlamentare din această țară de anul viitor”, conchide comunicatul Serviciului de Informații Externe al Rusiei.
Autoritățile din România au respins categoric alegațiile spionilor ruși din Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse care susțin – fără dovezi – că Uniunea Europeană ar șantaja România să blocheze candidatura la președinție a lui Călin Georgescu pentru a mai primi fonduri europene.
Martie 2025 - Dmitri Peskov: Alegerile din România fără Călin Georgescu sunt „ilegitime”
Pe 11 martie, Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, își reafirmă sprijinul față de Călin Georgescu. Declarația lui Peskov a venit după ce Curtea Constituțională respinsese, pe 9 martie, candidatura acestuia la Președinția României.
„Desigur, în acest context, dacă e să spunem lucrurilor pe nume, orice alegeri care vor avea loc fără el (Georgescu - n.r.) vor fi ilegitime”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Ca răspuns, Ministerul român al Afacerilor Externe a afirmat că „Rusia nu are alegeri libere de aproape 20 ani” și a atras atenția că „un stat agresor nu poate să dea lecții de democrație”.
„Pentru contrast, în Rusia, Opoziția nu are parte de acces la instituții și procese legale. Opozanții sunt executați la câțiva metri de Kremlin”, mai spune diplomația românescă într-un comunicat de presă.
4 mai 2025, un nou scrutin
După ce toate încercările de a forța reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale au eșuat, în februarie 2025, Călin Georgescu și-a anunțat intenția de a candida și la alegerile reluate, din 4 mai 2025.
Și-a depus dosarul de candidatură pe 7 martie, însoțit de sute de susținători. Două zile mai târziu, duminică, Biroul Electoral Central (BEC) a respins înregistrarea candidaturii sale și a motivat că Georgescu a încălcat obligația de a apăra democrația, impusă tuturor candidaților.
Pe democrație se bazează alegerile corecte, arată BEC, care adaugă că candidatura lui Georgescu are „carențe fundamentale”.
De asemenea, BEC a considerat că, odată ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din cauza conduitei lui Călin Georgescu, acesta nu poate acum candida din nou la Președinția României.
Decizia BEC a fost contestată de Călin Georgescu la Curtea Constituțională, care a tranșat cauza pe 11 martie - a respins, cu unanimitate, candidatura sa la alegerile prezidențiale.
Motivarea instanței constituționale nu a fost încă publicată.
Iar respingerea candidaturii la alegerile prezidențiale din mai nu e singura problemă pe care o are Călin Georgescu. Pe 26 februarie 2025 a fost condus la Parchetul General, unde i s-a adus la cunoștință că e urmărit penal în trei dosare în care e acuzat de șase infracțiuni:
- Incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale;
- Comunicarea de informații false;
- Declarații false în formă continuată;
- Constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau homofob;
- Promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război, precum și a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
- Constituirea unei organizații cu caracter antisemit.
Călin Georgescu a primit măsura controlului judiciar pentru 60 de zile în dosarul privind inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob.
În aceeași zi în care Călin Georgescu a ajuns la Parchetul General, în țară aveau loc mai multe percheziții. Toate în legătură cu Horațiu Potra și cu grupul cu care acesta încercase să ajungă în București, pe 8 decembrie 2024. Procurorii au reținut 18 de persoane, arestate acum preventiv și au dat în urmărire alte trei - Horațiu Potra, fiul și nepotul lui.
În referatul de arestare al celor 21, procurorii au adus dovezi că Georgescu avea un plan de destabilizare a țării, cu ajutorul lui Horațiu Potra și al oamenilor lui.
Investigații media relevante
În urma anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024, mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală posibile ingerințe externe, nereguli în procesul electoral, multe fiind legate de circuitul banilor din așa-numita campanie de zero lei/euro/USD a candidatului Călin Georgescu.
Printre primii care au găsit legături directe cu Rusia au fost jurnaliștii de la snoop.ro, care au publicat începând cu 3 decembrie o serie de investigații care demonstrau cum „sute de publicații, influenceri și reclame finanțate cu bani de la Moscova propagă dezinformare și teorii conspiraționiste în peisajul media din România de cel puțin opt ani”.
„Impactul asupra publicului se resimte pe termen lung, orientând votul la alegerile prezidențiale și parlamentare către partide și candidați extremiști”, susțin jurnaliștii de la Snoop.
Cel puțin două milioane de euro ar fi fost direcționați în perioada 2016 - 2024 de AdNow, o companie de advertising digital cu legături la Kremlin, către site-urile unor televiziuni precum România TV și Realitatea Plus, către influenceri conspiraționiști și publicații cu conținut de extremă dreapta, conform documentelor financiare obținute de Snoop.
Pe baza informațiilor de la snoop.ro și BG Elves, grupul bulgar de experți în securitate cibernetică, jurnaliștii de la Financial Times (FT) au investigat și ei implicarea companiei AdNow în campania lui Călin Georgescu.
Conform documentelor analizate de FT, AdNow a fost utilizată pentru a susține campania lui Călin Georgescu prin reclame care au generat venituri de 2 milioane de euro.
De asemenea, AdNow a fost asociată cu cercuri de extremă-dreapta și pro-ruse din România, pregătind terenul pentru mesajele ultranaționaliste și anti-vacciniste ale candidatului, scrie spotmedia.ro.
Snoop.ro a mai dezvăluit, pe baza unor surse confidențiale din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), că Partidul Național Liberal (PNL) ar fi finanțat involuntar una dintre campaniile pe rețelele sociale ale lui Călin Georgescu, candidatul pro-rus de extremă dreapta.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
