48 până la 72 de ore este „fereastra de oportunitate de transport” în siguranță a răniților arși către spitalele specializate, spune Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii incendiului din clubul bucureștean Colectiv, din 30 octombrie 2015.
El a postat pe Facebook o scrisoare deschisă adresată răniților și părinților răniților din Mecedonia de Nord, în care le explică acestora ce să facă și le spune că e gata să îi ajute.
„Ei trebuie să fie evaluați de specialiști, deoarece viața lor depinde de asta”, continuă Grecea, care este membru al Asociației Colectiv.
Mihai Grecea spune pentru Europa Liberă că, deocamdată, nu a fost contactat de nimeni din Macedonia de Nord.
„Noi vrem să îi ajutăm, pentru că ei sunt într-o situație foarte gravă. Noi am trecut printr-o dramă asemănătoare cu cea prin care trec ei. Și noi, la rândul nostru, am primit ajutor”, spune Mihai Grecea.
„În apelul meu le-am spus să ceară ajutor imediat, să nu repete greșeala pe care am făcut-o în România. Noi am vrea să îi ajutăm transmițându-le câte ceva din experiența noastră de recuperare pe care am avut-o în toți anii ăștia de la tragedie încoace. Sistemul de sănătate din România nu a fost pregătit să facă față unei astfel de situații și probabil că nici Macedonia nu e. Le putem spune care au fost lucrurile care au funcționat bine la noi, care sunt clinicile mai bune pentru recuperare din Europa și cum poți ajunge la ele”, a mai spus Mihai Grecea pentru Europa Liberă.
Mihai Grecea avea 41 de ani când s-a întâmplat tragedia de la Colectiv. A mers pe 30 octombrie 2015 la clubul bucureștean ca să filmeze concertul prietenilor lui din trupa „Goodbye to Gravity”.
În urma incendiului, el a fost aproape o lună în comă, internat la Spitalul Floreasca din București. Medicii nu au fost de acord să îl transfere în străinătate, însă, când mai avea șanse mici de supraviețuire, au folosit un aparat experimental pentru a-i salva plămânii.
În tragedia de la Colectiv, 26 de tineri au murit arși de vii, pe loc, în seara de 30 octombrie 2015. În aceeași noapte, o tânără a murit în drum spre spital. 37 de răniți au murit în zilele următoare, din cauza stării grave și a condițiilor proaste din spitale. Unul dintre răniți s-a sinucis în 2016. În total, au fost 186 de răniți și 65 de morți.
Tragedia de la Colectiv a scos la iveală faptul că România nu are capacitate să trateze marii arși. Spitalele aveau infecții nozocomiale, motiv din care care au murit și răniții internați.
Autoritățile au spus imediat după eveniment că România are de toate și nu au vrut să trimită răniții la spitale mult mai bine dotate din străinătate.
La mai bine de o săptămână de la incediu au plecat în alte țări primii răniți: la clinici din Olanda, Belgia, Israel, Austria, Norvegia, Suedia, Marea Britanie.
În privința situației spitalelor pentru marii arși, România nu stă deloc bine nici acum, la peste nouă, ani de la tragedia de la Colectiv, spune Mihai Grecu.
„După Colectiv, situația e foarte complicată și foarte tristă în privința sistemului de îngrijiri arsuri severe în România. După Colectiv, pentru că existau niște bani de la Banca Mondială pentru a se face centre de arși, Ministerul Sănătății a fost nevoit să facă o standardizare în legislația românească a ceea ce înseamnă îngrijirea arsurii, pentru că nu exista nimic în legislație. A apărut un ordin de ministru, 476/201, care stabilea exact standardele, inclusiv standardele de construire a spitalelor”, afirmă Mihai Grecu.
Grecea spune că standardele din 2017 au fost schimbate printr-un ordin de ministru al Ministerului Sănătății, în 2024.
„În momentul de față, aceste standarde au fost degradate de către ministrul Rafila (Alexandru Rafila - ministrul Sănătății -n.r.) pentru a putea să introducă, să legalizeze cumva, deficiențele care există în unitatea funcțională de de arși de la Spitalul Floreasca. Practic, au transformat un centru de arși «din pix», pentru că centrul de arși este unitatea de spitalicească cu cea mai înaltă competență”, spune Mihai Grecea.
Din cauza schimbării acestor standarde, România nu mai trimite în prezent marii arși în străinătate.
„A existat mecanismul de transfer rapid în străinătate a pacienților cu arsură severă, ca măsură după tragedia supraviețuitorilor de la Colectiv, în timpul mandatului ministru doamnei ministru Pintea (Sorina Pintea, ministru al Sănătății în perioada 2018-1019). Dar acel mecanism nu mai există azi, pentru că, dacă există, pe hârtie, un centru de arși la Floreasca (Spitalul de Urgență Floreasca din București -n.r.), autoritățile române nu mai transferă pe nimeni în străinătate. Practic, au stricat standardizarea înaltă din ordinul de ministru 476/2017, care nu făcea altceva decât să transpună în legislația românească recomandările ghidului de bune practici al Asociației Europene pentru Arsuri”, arată Mihai Grecea.
România stă un pic mai bine în privința arsurii de complexitate medie
Supraviețuitorul de la Colectiv spune că, față de momentul față de 2015, România stă azi puțin mai bine.
„În sensul că arsura de complexitate medie poate fi tratată în siguranță în România, într-una din unități spitalicești de la Timișoara, de la Spitalul Floreasca din București sau de la Spitalul Spitalul Sf. Spiridon din Iași. Aceste trei unități pot trata în siguranță arsura medie fără probleme.
Din păcate, acolo se tratează și cazuri severissime, care ar fi trebuit internate în centre specializate de arși, așa cum nu avem noi, și ar fi trebuit transferate în străinătate. Sunt foarte multe cazuri severe de arși în România despre care nu aflăm și care rămân să se chinuie în condițiile acestea de care vă spun”, susține Mihai Grecea.
Medicii români, crede el, sunt mult mai experimentați azi să trateze marii arși, dar nu au spitale. „Iar fără să ai baza materială și tehnologică dintr-un spital, și nu în ultimul rând fără să ai condițiile de asepsie specifice tratării pacienților cu arsură severă, nu poți face medicină în condiții de siguranță”, mai spune Mihai Grecea.
În ce stadiu se află construirea spitalelor pentru mari arși
Ministerul Sănătăţii transmite luni că, pentru cele trei spitale de mari arși aflate în contrucție, stadiul lucrărilor este cuprins între 20 şi 60%, cel mai avansat fiind cel de la Timişoara.
Termenul de finalizare a fost prelungit până în 2026, iar între timp au pornit procedurile pentru achiziţia de echipamente.
„Ministerul Sănătăţii (MS), prin Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale (UMPBM) implementează Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătăţirea Calităţii şi Eficienţei Sistemului Sanitar. Proiectul include activităţile şi fondurile necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice şi execuţia lucrărilor pentru edificarea a trei centre moderne pentru tratamentul pacienţilor cu arsuri severe”, a transmis, luni, Ministerul Sănătăţii.
Instituţia precizează că este vorba despre centre realizate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara (realizat 60%), Spitalul Clinic de Urgenţă Copii „Grigore Alexandrescu” Bucureşti (realizat 20%) şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş (realizat 20%).
„Proiectul pentru aceste centre, demarat în anul 2018, era blocat, fără nici un progres, la sfârșitul anului 2021. În urma negocierilor purtate de MS cu Banca Mondială, proiectul a fost reluat în anul 2022 și prelungit până în anul 2026. Noile clădiri în curs de realizare pentru centrele de mari arşi includ blocuri operatorii, secţii de Anestezie-Terapie Intensivă şi Unităţi de Primiri Urgenţe si conexiunea cu UPU existente (SCJU Tg. Mureş şi SCUC Gr. Alexandrescu Bucureşti)”, a mai transmis Ministerul Sănătăţii.
Valoarea totală estimată pentru realizarea celor trei obiective este de aproximativ 220 milioane de euro, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este sfârşitul anului 2025 - trimestrul I din 2026.
Un centru pentru mari arși poate fi folosit după cinci ani de la construire
Mihai Grecea spune că operaționalizarea unui astfel de centru de mari arși durează cam cinci ani de zile, cel puțin așa a văzut el în Olanda, unde a fost într-un schimb de experiență.
„Pentru că este vorba de pregătirea personalului disciplinar, implementarea procedurilor. E un lucru extrem de complex. Deci mai durează mult până vom avea în România centre de mari arși”, spune Mihai Grecea.
„Spitalele de arsuri se construiesc, dacă vreți să să simplificăm puțin lucrurile, în jurul patului pacientului, adică se proiectează clădirea pornind de la necesitățile pacientului la patul din sala aceea izolată de exterior”, mai spune Grecea.
Reamintim că, sâmbătă noaptea, un incendiu masiv a distrus un club de noapte supraaglomerat din oraşul Kocani, din estul Macedoniei, lăsând în urmă cel puțin 59 de morţi şi 155 de răniţi din cauza arsurilor, a inhalării de fum şi a faptului că au fost călcaţi în picioare în fuga spre singura ieşire a clădirii.
Presa internaţională a comparat incidentul cu tragedia din Clubul Colectiv.
Autorităţile din România au pus la dispoziţia celor din Macedonia de Nord aeronave militare pentru transportul răniţilor către alte ţări, dar şeful DSU, Raed Arafat, a precizat că nu avem locuri disponibile pentru a trata la noi în ţară pacienţi cu arsuri.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
