Statele Unite au anunțat marți seară acorduri separate cu Ucraina și Rusia privind interzicerea utilizării forțelor armate în Marea Neagră și cu privire la eforturile de a opri atacurile asupra instalațiilor energetice din ambele țări.
Cele două declarații de la Casa Albă – una care acoperă discuțiile din 23 și 25 martie cu Ucraina, cealaltă, întâlnirea din 24 martie cu Rusia – au venit la câteva ore după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că conținutul discuțiilor dintre SUA și Rusia „cu siguranță nu va fi mediatizat”.
În ambele declarații e specificat că „Statele Unite vor continua să faciliteze negocierile dintre ambele părți pentru a ajunge la o rezoluție pașnică” a războiului, aflat acum în al patrulea an de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Acordurile par a fi printre cele mai concrete realizări în eforturile președintelui american Donald Trump de a intermedia încheierea războiului de la preluarea mandatului, în urmă cu două luni.
Sunt, însă, și multe lucruri neclare – inclusiv cât de departe ar putea fi Moscova gata să meargă către o încetare totală a focului sau un acord de pace care să nu subjuge Ucraina.
Iată câteva întrebări cheie.
Va fi implementat un armistițiu în Marea Neagră?
Atât Statele Unite, cât și Rusia au sugerat că scopul principal al acestei runde de discuții ar fi fost să ajungă la o înțelegere asupra unei încetări a focului în Marea Neagră, care să permită libera circulație a transportului maritim în aceste ape strategice, ca o etapă intermediară pentru un armistițiu mai amplu.
Și Rusia, și Ucraina au ieșire la Marea Neagră, iar peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia a invadat-o și a ocupat-o în 2014, se întinde dinspre continent spre sud. Marea Neagră este un canal important majoră pentru exporturile de cereale ucrainene și rusești.
Înaintea reuniunii americano-ruse, Peskov a reiterat afirmațiile Rusiei potrivit cărora nu au fost îndeplinite promisiunile făcute Moscovei într-un acord privind siguranța transportului maritim din 2022, cunoscut sub numele de Acordul privind grânele din Marea Neagră, care s-a prăbușit în anul următor pe fondul recriminărilor reciproce.
Pe 25 martie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a repetat aceste afirmații, sugerând că adversarii încearcă să suprime exporturile rusești de cereale și îngrășăminte.
În declarația Casei Albe despre discuțiile cu Rusia se spune că Statele Unite vor „ajuta la restabilirea accesului Rusiei pe piața mondială pentru exporturile de produse agricole și de îngrășăminte, la scăderea costurilor asigurărilor maritime și la îmbunătățirea accesului la porturi și la sistemele de plată pentru astfel de tranzacții”.
Ceea ce marchează un stimulent semnificativ pentru Rusia, dar diavolul e în detalii.
În propria sa declarație, Kremlinul a spus că oprirea utilizării forței în Marea Neagră va intra în vigoare după vor fi în vigoare multe acțiuni specifice, cerând măsuri detaliate care nu au fost menționate în mod expres de Casa Albă.
Acestea au inclus ridicarea sancțiunilor împotriva Rosselkhozbank, creditorul agricol de stat al Rusiei, și a altor instituții financiare, precum și reconectarea acestora la sistemul de plăți SWIFT, care poate fi condiționată de aprobarea UE.
Între timp, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, care a participat la discuțiile dintre SUA și Ucraina, a cerut pe rețelele de socializare „consultări tehnice suplimentare cât mai curând posibil pentru a conveni asupra tuturor detaliilor și aspectelor tehnice ale implementării, monitorizării și controlului aranjamentelor”.
El a mai spus și că Ucraina ar putea „să își exercite [dreptul] la autoapărare” dacă navele de război rusești se deplasează spre vest din partea de est a Mării Negre.
Nu a existat niciun semn al unui acord direct între Ucraina și Rusia, care ar putea crește șansele de interpretări diferite, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat aspecte ale acordului SUA-Rusia.
„Din câte știm, rușii au ridicat problema ca partea americană să-i ajute să-și transporte… produsele agricole. Este vorba despre porturi, tarife și așa mai departe”, a spus el. „Nu am fost de acord cu acest lucru... Credem că aceasta este o slăbire a pozițiilor și o slăbire a sancțiunilor”.
O pauză în loviturile asupra instalațiilor energetice sau a infrastructurii în general?
Discuțiile de la Riad au avut loc după ce propunerea lui Trump pentru o încetare a focului completă de 30 de zile - o încetare a ostilităților pe uscat, pe mare și în aer - a fost acceptată, pe 11 martie, de Ucraina, dar s-a lovit de rezistența Rusiei.
După ce Donald Trump a vorbit separat cu Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kievul și Moscova au convenit în principiu, săptămâna trecută, asupra unui armistițiu mai restrâns.
Însă, între transcrierile Casei Albe și ale Kremlinului după convorbirea telefonică Trump-Putin din 18 martie există o diferență mică, dar substanțială.
În declarația SUA se afirmă că liderii „au convenit că mișcarea spre pace va începe cu o încetare a focului asupra energiei și infrastructurii”, în timp ce declarația Rusiei descrie o încetare mai restrânsă a atacurilor asupra „infrastructurii energetice”.
Kremlinul a declarat că Putin a lăudat inițiativa și „a dat imediat armatei ruse comanda corespunzătoare”, dar Ucraina a acuzat Rusia de continuarea atacurilor asupra infrastructurii, inclusiv asupra instalațiilor energetice.
În declarațiile sale din 25 martie, Casa Albă nu a menționat în mod specific infrastructura, spunând că țările „au convenit să dezvolte măsuri pentru implementarea [acordurilor] de interzicere a loviturilor împotriva instalațiilor energetice ale Rusiei și Ucrainei”.
Cine va controla ce?
O întrebare majoră care planează asupra oricărui acord de încetare a focului sau a unui eventual pact de pace este problema teritoriului: Cât din Ucraina, dacă e cazul, va controla Rusia și în ce condiții?
Într-o discuție cu reporterii la Washington, pe 24 martie, Trump a sugerat că negocierile de la Riad se referă la acest aspect.
„Vorbim despre teritoriu chiar acum. Vorbim despre linii de demarcație”, a spus Trump.
În prezent, Rusia ocupă aproape o cincime din Ucraina: toată Peninsula Crimea, aproape toată regiunea Luhansk, părți din regiunile Donețk, Zaporijia și Herson – dar nu și capitalele celor două din urmă.
În septembrie 2022, Putin a declarat fără temei că regiunile Luhansk, Donețk, Zaporijia și Herson aparțin Rusiei în întregime, inclusiv zonele aflate sub control ucrainean.
Moscova susține că Ucraina trebuie să își retragă forțele din aceste regiuni și insistă ca ele să fie recunoscute ca fiind rusești.
Zelenski a recunoscut că Kievul ar putea fi incapabil să recâștige în curând controlul asupra întregii zone. Orice încetare a focului convenită în viitorul apropiat pare să lase o mare parte din teritoriul ocupat în mâinile Rusiei, însă Ucraina jură că nu va accepta niciodată o modificare oficială sau permanentă a frontierelor sale.
Declarațiile Casei Albe despre discuțiile de la Riad nu au nicio mențiune despre teritoriu.
Cum rămâne cu afacerea cu minereuri rare?
Pe 25 martie, Zelenski le-a spus jurnaliştilor că Statele Unite au propus o nouă versiune cuprinzătoare a unui acord privind resursele minerale, în discuţie de luni de zile.
În comentariile sale din 24 martie, Trump a afirmat că Washingtonul și Kievul vor semna „în curând” un acord privind dezvoltarea în comun a mineralelor rare din Ucraina și a altor resurse naturale, despre care președintele american a afirmat că ar contribui la asigurarea securității Ucrainei și despre care a precizat că îl consideră o parte importantă a unei soluții la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Semnarea acestui acord ar fi trebuit să aibă loc la vizita lui Zelenski la Casa Albă, din 28 februarie, dar întâlnirea s-a încheiat dur, după ce Trump și vicepreședintele JD Vance l-au certat pe președintele ucrainean, într-un schimb de replici fără precedent, în fața reporterilor din Biroul Oval.
De atunci, lucrurile s-au mai calmat, iar un acord privind mineralele rare ar putea fi un semn de solidaritate între Ucraina și Statele Unite, în timp ce eforturile lui Trump de a pune capăt războiului continuă.
Care e jocul Rusiei?
Donald Trump a spus că răspunsul lui Putin la propunerea privind o încetare a focului de 30 de zile a fost «suntem pentru, dar există nuanțe».
Printre altele, aceste «nuanțe» au inclus un apel adresat susținătorilor Ucrainei de a nu mai trimite arme, iar Kievului de a nu mai mobiliza soldați în timpul armistițiului - în timp ce Rusia nu ar fi supusă unor astfel de restricții.
Kievul a acuzat Moscova că încearcă să câștige timp și că se preface că este interesată să pună capăt războiului. Iar analiștii spun că Rusia ar putea prelungi în mod deliberat procesul, în speranța că se va apropia cât mai mult posibil de obiectivele sale prin diplomație și pe câmpul de luptă.
„Pentru moment, acest proces a fost complet lipsit de costuri din perspectiva Rusiei. Și cred că învățămintele trase sunt că, dacă fac pași mici, în primul rând pot obține concesii de la americani și, potențial, de la europeni, doar pentru a menține Rusia la masă”, a spus Sam Greene, profesor la King's Russia Institute și director al rezilienței democratice la Center for European Policy Analysis, într-un podcast din 20 martie.
Greene a sugerat că, indiferent de ceea ce pot conveni, există un decalaj între obiectivele lui Trump și ale lui Putin atunci când vine vorba de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Donald Trump vrea „sfârșitul acestui război”, a spus el, în timp ce „Rusia dorește un rezultat al acestui război care o lasă într-o poziție dominantă în Ucraina”.
„Cred că Rusia consideră că își poate permite să fie flexibilă în ceea ce privește modul în care această dominare este executată... atât timp cât ea este cea care domină”, a spus el.
Armistițiu parțial, război total | Realitatea dură din Ucraina și Rusia, în toiul discuțiilor de pace
Analiză publicată inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
