Linkuri accesibilitate

A treia zi de conflict la granița dintre Armenia și Azerbaidjan


Soldați armeni, pe poziții la granița cu Azerbaidjan

Șapte soldați azeri, inclusiv un general de armată, și patru armeni au fost uciși pe 14 iulie, în a treia zi de conflict la graniță, conflict care a implicat schimburi lungi de focuri în ciuda apelurilor la nivel internațional pentru detensionarea situației.

Cei două state vecine din Caucazul de Sud, care au și purtat un război între 1988 și 1994 pentru regiunea Nagorno-Karabakh, se învinovățesc reciproc pentru ultimul conflict de la frontieră.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Armenia a afirmat că orașul Berd a fost bombardat, dar forțele armene au „distrus bazele azere" din care au pornit atacurile.

Per total, cel puțin 16 persoane au fost ucise de ambele părți de când forțele armate azere și armene au deschis focul la granița de nord-est pe 12 iulie.

Marți noapte, sute de persoane s-au strâns în Baku pentru un marș în care și-au manifestat susținerea pentru armata din Azerbaidjan și președintele Ilham Aliyev.

Cu toate acestea, unii din participanți au cerut demisia șefului statului major al armatei, Najmaddin Sadikhov.

La un moment dat în timpul manifestației, un grup a intrat în clădirea Parlamentului dar au fost evacuați rapid de poliție, care a folosit tunuri de apă, gaze lacrimogene și bastoanele din dotare pentru a dispersa mulțimea.

Separat, sute de rezidenți din cartierul Khatai din Baku au ieșit în stradă pentru a primi rămășițele colonelului Mirzayev.

Armenia și Azerbaidjan au schimbat numeroase acuzații privind ce parte este responsabilă de izbucnirea ultimelor tensiuni.

„Conducerea politică și militară din Armenia poartă întreaga responsabilitate pentru provocare", a afirmat președintele azer Ilham Aliyev pe 13 iulie.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinian, a acuzat Azerbaidjanul de „provocări" care „nu vor rămâne fără răspuns".

Cele două state vecine sunt parte a unui conflict înghețat privind regiunea separatistă Nagorno-Karabakh care aparține de Azerbaidjan.

Dar ultimul conflict are loc departe de regiunea Nagorno-Karabakh și implică confruntări directe între cele două state, lucru rar întâlnit în ultimii ani.

Uniunea Europeană, Statele Unite și Rusia au făcut apel la reținere într-o serie de comunicări publice.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avut convorbiri telefonice cu omologii săi din cele două state și a cerut descaladarea situației. Diplomația rusă și-a exprimat „îngrijorările profunde" privind confruntările, care „pun în pericol stabilitatea regională", și a cerut celor două state „să manifeste reținere".

Departamentul de Stat al SUA a cerut celor două state să ajungă la un armistițiu și să reia negocierile în încercarea de a ajunge la o soluție de pace privind conflictul din Nagorno-Karabakh.

Într-un comunicat, Uniunea Europeană a cerut ambelor părți „să oprească confruntarea armată, să se abțină de acțiuni sau retorică care să provoace tensiuni și să ia măsuri imediate care să prevină o escaladare".

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres este „profund îngrijorat" și „cere oprirea imediată a luptelor și solicită ambelor părți să ia măsuri imediate pentru descaladarea situației și să se abțină de la retorică provocatoare", a transmis purtătorul său de cuvânt.

Noile confruntări vin după ce președintele azer Aliyev a ridicat posibilitatea unui nou război cu Armenia și a denunțat blocarea negocierilor de pace.

Pe 7 iulie, Aliyev a amenințat cu retragerea de la negocieri „dacă nu produc rezultate". El nu a furnizat detalii suplimentare.

Populată în mare parte cu etnici armeni, regiunea Nagorno-Karabakh și-a declarat independența față de Azerbaidjan în timpul războiului din 1988-1994 care a dus la pierderea a peste 30.000 de vieți și strămutarea altor câteva sute de mii.

Din 1994, se află sub controlul forțelor etnic armene despre care Azerbaidjan afirmă că includ trupe trimise de Armenia. Declarația de independență a regiunii nu a fost recunoscută de niciun alt stat.

Negocierile care implică grupul Minsk al Organizației de Cooperare și Securitate în Europa (OSCE), conduse de Rusia, SUA și Franța au ajutat la obținerea unui armistițiu în regiune, care nu este mereu onorat, dar au eșuat în a produce o încetare de durată a conflictului.

XS
SM
MD
LG