Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns la un acord pentru ca fondurile europene acordate statelor UE să fie condiționate de respectarea statului de drept.
În noul acord sunt introduse două prevederi care stabilesc intervalul de timp pentru sunt adoptate măsurile împotriva unui stat și cum va funcționa mecanismul.
- Intervalul de timp în care instituțiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat dacă există riscul încălcării statului de drept se micșorează de la 12-13 luni maximum la 7-9 luni.
- Comisia Europeană propune sancționarea prin oprirea unor fonduri UE, după ce stabilește că un stat membru a încălcat statul de drept. Consiliul UE va avea o lună la dispoziție pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin majoritate calificată (adică minimum 55% dintre statele membre votează, ceea ce înseamnă 15 din 27, iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE).
Decizia vine ca o completare după ce liderii europeni au convenit în luna iulie, după aproape cinci zile de discuții, asupra constituirii prin datorie comună a unui fond european de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro (din care 390 de miliarde granturi și restul credite) și asupra viitorului buget multianual (2021-2027) al UE ce va însuma 1.074 miliarde de euro.
Declarația finală a liderilor europeni nu cuprindea condiții care să lege accesarea fondurilor de situația statului de drept, dar unele state, în frunte cu Germania sau Olanda, au insistat pentru acest criteriu. În fruntea celor care s-au opus s-au numărat Ungaria și Polonia.
În declaraţia din iulie se menţionează: "Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanţa respectării statului de drept".
Cum s-au poziționat statele membre:
Premierul olandez Mark Rutte, care a susţinut intens adoptarea unei astfel de condiţionalităţi, a declarat atunci că "esenţa a ceea ce s-a propus în proiecte a rămas, şi acest lucru este crucial".
Ungaria şi Polonia au ameninţat înaintea summitului că vor bloca prin veto orice decizie privind fondul de redresare şi bugetul UE dacă s-ar încerca impunerea unor condiţii prin care unor state membre să le fie diminuate sau retrase finanţările europene în urma unor acuzaţii privind nerespectarea statului de drept.
Împotriva Ungariei și Poloniei au loc de mai mulți ani proceduri de încălcare a tratatelor comunitare, conform Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ce prevede sancționarea țărilor membre care nu respectă prevederile comunitare.
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a apreciat, după summitul în care s-a aprobat planul de redresare și bugetul, că Ungaria și Polonia ar fi reușit să se impună "într-o măsură destul de mare". El a semnat drept "suspicios" modul în care Germania, Franța și alte țări au renunțat tot mai mult la pretențiile lor privind conectarea plăților ajutoarelor financiare de respectarea statului de drept, pentru a salva în cele din urmă compromisul acceptat pentru întregul pachet de măsuri. Aprobarea Ungariei și Poloniei era obligatorie în acest sens, pentru că bugetul comunitar nu poate fi adoptat decât prin unanimitate.
În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a subliniat că ”în concluziile noastre ne-am angajat să respectăm şi să protejăm principiile statului de drept”, respingând o concesie făcută de statele vestice în fața dorințelor unor state precum Ungaria și Polonia.
”Este pentru prima dată în istoria Europei când bugetul este legat (…) de respectarea statului de drept”, a afirmat şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, citat de AFP, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menţionat că această instituţie a propus ”un instrument pentru luarea de măsuri cu majoritate calificată în cazul unor încălcări ale statului de drept”.
În momentul discutării celor două proiecte în Parlamentul European, legislativul a transmis că nu acceptă lipsa de claritate a mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea satului de drept.
Trebuie să vedem exact ce măsuri de intervenţie vor fi folosite”, a spus Davide Sassoli, președintele Parlamentului European, citat de Reuters, referindu-se la „valorile comune” ale UE care nu pot fi neglijate. „'Considerăm aceasta o chestiune deschisă, la care dorim să participăm. Aici nu vom fi mulţumiţi doar cu menţiuni de principiu'', a adăugat el.
Polonia și Ungaria au protestat, în repetate rânduri în luni de după summit, și au numit crearea unui asemenea mecanism ''nejustificată'' şi ''motivată politic''.
Aproape opt din zece europeni (77%) din întreaga UE sunt de acord cu condiţionarea de către UE a alocării fondurilor comunitare de punerea în aplicare de către guvernele naţionale a principiilor statului de drept, arăta un nou sondaj comandat de Parlamentul European ale cărui rezultate au fost date publicității în a doua parte a lunii octombrie.
Principiul condiționării fondurilor se bucură de cel mai mare sprijin în Cipru (89%), Luxemburg (86%) şi Austria (83%).
În Ungaria şi Polonia, statele care se opun cel mai vocal acestei condiţionări a alocării fondurilor, doar 72% din populaţie susţine această condiţionare, unul dintre cele mai scăzute grade de sprijin din UE.
Poziția României
În cazul României însă, proporția celor care aprobă principiul este clar peste media europeană, cu 84%.
La finalul lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis afirma că este de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. El spune că România este decisă să respecte statul de drept, astfel încât să ajungă exemplu pentru alţii.
„Suntem de acord şi am fost explicit de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România, suntem hotărâţi, şi eu, şi Guvernul, şi partidele democratice, ca statul de drept să fie respectat foarte bine, să ajungem exemplu pentru alţii. (...) Cum se poate face acest lucru? Sigur, prin analiză, prin studiu, prin vot”, a declarat preşedintele.
Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept este un criteriu care vizează și România. În cei trei ani de guverne de PSD, România a fost criticată exact pe subiectul respectării statului de drept, fiind aproape să fie supusă unor sancțiuni pe modelul implementat împotriva Poloniei și Ungariei.
Deși sunt menționate unele progrese în dreptul României în ultimul an de guvernare liberală, în ultimul raport pe respectarea statului de drept al Comisiei Europene, România a fost criticată pentru Legile Justiției, implementate de guvernul PSD și rămase în vigoare, deoarece creează probleme pentru funcționarea sistemului judiciar, funcționarea CNA, accesul la informațiile publice și excesul de ordonanțe de urgență.
Chiar dacă au existat demersuri politice - susținute de PNL, USR și PMP - de corectare a acestor legi, proiectele lor de lege nu au trecut de actuala majoritate, formată de PSD, ProRomânia și ALDE.
