Linkuri accesibilitate

În UE începe lupta pentru resurse: 5 condiții urgente pentru România dacă vrea să aibă acces la fonduri


Charles Michel președintele Consiliului European, prezidând ultimul summit virtual al șefilor de stat și de guvern

„Urmează o luptă pentru resurse în UE” ne-a spus un specialist de la Bruxelles, o luptă în urma căreia doar unele țări se vor califica, fiindcă banii europeni vor fi condiționați de respectarea statului de drept.

România își păstrează handicapul din perioada contrareformelor PSD din justiție, iar această situație s-ar putea să o coste foarte mulți bani europeni, într-o perioadă în care resursele UE sunt limitate. Aproape 2 trilioane de euro sunt banii pe care îi vor negocia șefii de stat și de guvern ai statelor UE începând cu săptămâna viitoare. Deocamdată România nu are niciun plan

Monitorizarea privind criteriile statului de drept va duce la departajarea premianților de recalcitranți. Rapoartele în acest sens vor fi gata până în luna august, astfel încât la toamnă România va afla dacă se află în tabăra perdanțelor sau nu, fiindcă a avut mult timp să rezolve problemele structurale pe care le are.

Fosta ministră a Justiției, Raluca Prună, crede că România este mai vulnerabilă decât alte țări pentru că „sistemul judiciar autohton este extreme de expus, pe hârtie”. Altfel spus, nu e vorba doar despre faptul că cei care fraudează sunt descoperiți prea târziu sau despre corupția care continua să ajungă până sus, ci chiar despre legislația care permite, dacă nu chiar încurajează anumite ilegalități și excese.

În România, guvernul minoritar PNL pare să fi conservat toate modificările operate de PSD în perioada lui Liviu Dragnea. În cele aproape zece luni de când se află la putere, liberalii nu au lansat niciun plan de răspuns la criticile din Raportul Comisiei Europene privind justiția, cunoscut sub numele de MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare. Guvernul nu are nicio viziune asupra justiției și nici partenerii ad-hoc, USR și Plus.

Germania a relansat, odată cu preluarea președinției rotative a UE, unul dintre obiectivele sale de „prioritate maximă”, după cum l-a numit cancelara Angela Merkel anul trecut: accesarea fondurilor europene să fie condiționată de situația statului de drept.

Este o idee mai veche a Comisiei Europene pe care o susțin și alte state vestice, mai ales Olanda, și pe care a descris-o pe larg ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier Klod:

„Legătura dintre acordarea fondurilor europene şi respectarea statului de drept este o măsură utilă de protejare a finanțărilor UE care promovează transparența”. Diplomatul german argumentează că în acest fel „fondurile europene din statele membre sunt protejate”.

Problemele statului de drept care trebuie rezolvate urgent

Fosta ministră a Justiției, Raluca Prună, observă că guvernul liberal nu a reparat stricăciunile din Justiție și nu a dovedit voința politică de a schimba lucrurile: „Raportul MCV din 2019 al Comisiei va constitui cel mai probabil baza pentru a constata deficiențele în materia statului de drept”. Fosta ministră mai amintește că în 2017 Comisia a făcut o foaie de parcurs „pentru a se ridica mecanismul – la zece ani de la aderare și de MCV, iar România era foarte aproape de ridicarea mecanismului”. Pe lista problemelor privind statul de drept, Ralucăi Prună pune:

  • Legile justiției așa cum au fost ele modificate sub guvernarea girată de Liviu Dragnea: Comisia Europeană a solicitat în 2019 „suspendarea imediată a aplicării legilor justiției și revizuirea cadrului legislativ astfel încât să se țină seama de recomandările MCV și ale rapoartelor GRECO și ale Comisiei de la Veneția”.
  • Desființarea Secției Speciale (Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție) este poate cea mai importantă măsură în sensul în care desființarea ar arata că actualul guvern este hotărât să rezolve derapajele.
  • Situația Inspecției Judiciare: „când ai o magistratură care poate fi « controlată » de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și de Inspecția Judiciară, testul despre stat de drept devine nenecesar. Politic, va fi greu de explicat de ce în 10 luni nu avem nicio măsură concretă. Cred că față de alte state, controlul privind statul de drept este mult mai simplu pentru România – cu un sistem judiciar care este, pe hârtie, extrem de expus”
  • Achizițiile publice sunt o altă chestiune. Condiționarea fondurilor europene de statul de drept înseamnă să te asiguri că banii cetățenilor europeni sunt folosiți corect. Și nu există această garanție în România din cauza unor probleme la ANAP, la Curtea de Conturi, care este politizată și nu poate face un control independent Chiar faptul că neregulile constatate pot fi transmise autorităților competente să investigheze numai dacă vrea președintele Curții de Conturi este o defecțiune majoră a sistemului autohton. Numai aceste chestiuni și sunt, din păcate, destule.

Lista cu problemele care pun sub semnul întrebării statul de drept în România „este aceeași cu cea de ani zile și poate fi rezolvată într-un an de zile”, spune Adrian Baboi-Stroe, fost secretar de stat în Ministerul Justiției în 2016, director de programe la Initiativa pentru Cultura Democratică Europeană: „România pornește cu un handicap. Avea nouă-zece luni să recupereze lucrurile: prin voință politică și măsuri clar asumate să ajungă la linia de start odată cu celelalte state membre. România stă cu aceeași listă de probleme și nu vrea să le rezolve”.

Pentru Adrian Baboi-Stroe cele mai grave probleme ale României în acest moment sunt:

  • Existența Secțieipentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ, o structură operativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Eliminarea prevederii care permite pensionarea anticipată a magistraților

Directoarea Freedom House România, Cristina Guseth, care gestionează proiecte referitoare la justiție și mass-media, subliniază că statul de drept este încălcat pentru că doi mari piloni ai democrației, independența justiției și a presei, sunt puși în pericol.

Independența presei este afectată de seria de hărțuiri si de linșajele de presă, punerea la “ecranul rușinii” a celor care apără valorile democratice. România a trecut, însă într-o etapă „superioară”, luând-o pe urmele Rusiei sau Belarusului, fiindcă jurnaliștii de investigații au început să fie filați și arătați cu degetul la diverse televiziuni compromise. Aceste derapaje nu au primit nicio reactie adecvata din partea institutiilor de resort.

Independența justiției: ”Nu am văzut remedii notabile la atacul dat legilor justiție din epoca Dragnea, care au slăbit puternic independența justitiei”:

  • Decizia CCR din 2016 în care interceptările obținute în mod legal au fost înlăturate din dosare în mod retroactiv si au dus al achitări chiar în cazuri flagrante, cum ar fi de exemplu, contabila din Bihor achitată pentru luare de mită , în flagrant
  • Hotarârea Curții Constituționale care a interzis folosirea interceptărilor obținute pe baza mandatelor de siguranță natională a compromis multe dosare de corupție, de crimă organizată, infracțiuni cu violență sau omor.
  • Menținerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a președintei acesteia, Adina Florea, dar și păstrarea președintelui Inspecției judiciare, în ciuda solicitarilor și probelor aduse de asociațiile de magistrați.
  • Mai sunt dosare care stagnează de zeci de ani: Dosarul Revoluției și Dosarul Mineriadei din 1990.
  • Se tergiversează Dosarul cu privire la 10 august 2018
  • Dosarul Țăndarei, în care cei 25 de inculpaţi au fost achitaţi definitiv anul trecut de Curtea de Apel Târgu-Mureş. Ancheta a fost deschisă după ce 160 de copii romi au fost găsiţi la cerşit în Anglia, iar datele arătau că cei mici au fost traficaţi de inculpați. Felul în care a fost instrumentat acest dosar a dus la încadrarea României de către Departamentul de Stat al SUA la categoria „țări cu risc”.

Satele Uniunii Europene urmează să primească bani din bugetul comun şi din fondul de redresare post-Covid-19 doar dacă au instanţe robuste şi măsuri de siguranţă împotriva corupţiei, a explicat Věra Jourová, vicepreşedinta Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă.

Cei 27 de lideri ai UE se vor întâlni la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a negocia suma de aproape 2 trilioane de euro din bugetul lor comun pentru perioada 2021-2027, plus fondurile suplimentare pentru repornirea creşterii economice din Europa.

Din discuțiile cu cei trei experți rezultă, deci, că România are de pus în practică toate observațiile făcute de Comisia Europeană în Raportul MCV. Lista cu lucrurile urgente pe care le are de făcut ar putea fi rezumată astfel:

  1. Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție
  2. Modificarea legilor justiției
  3. Redefinirea Inspecției Judiciare
  4. Schimbarea arhitecturii instituțiilor care controlează achizițiile publice
  5. Soluții pentru asigurarea independenței jurnaliștilor și mass media

VIDEO

Proteste violente în Belarus
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:52 0:00
XS
SM
MD
LG