România nu este pe lista scurtă a președintelui Macron, inițiatorul acestei întâlniri informale de la Paris.
Niciun alt stat riveran Mării Negre nu participă la întrunire. Rusia a atacat, din nou, duminică spre luni, Ucraina în zona Gurilor Dunării, în apropierea graniței cu România.
Franța, Polonia și Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, secretarul general al NATO, șefa Comisiei Europene și șeful Consiliului European sunt pe lista participanților la reuniunea anunțată de diplomația franceză .
„La Paris nu se iau decizii care să se refere la securitatea, stabilitatea regională, Flancul Estic, România în special”, a explicat consilierul prezidențial Cristian Diaconescu lipsa României de la discuții.
„Se bazează pe formatul Weimar”, completa ministrul de Externe român, Emil Hurezeanu, lipsa României de la masa informală a discuțiilor.
Ulterior, într-un interviu de dumincă seară pentru Calea Europeană, ministrul Hurezeanu a sugerat că diplomația românească, atât la nivel de președinție, cât și cea a Ministerului de Externe, ar fi încercat să obțină un loc la masa discuțiilor.
Lipsa României vine pe fondul interimatului președinției de la București și anulării alegerilor – eveniment folosit inclusiv de vicepreședintele american JD Vance ca argument al slăbirii democrațiilor în Europa.
Formatul Weimer+
Pe 12 februarie, când, la București, președintele Klaus Iohannis își încheia, prin demisie, mandatul și îi preda ștafeta de interimar președintelui Senatului, Ilie Bolojan, la Paris era semnata declarația care marca înființarea formatului Weimar+.
Este o construcție diplomatică menită să confirme sprijinul european sporit pentru Ucraina.
Semnatarii anunțau că sunt „pregătiți să ne consolidăm sprijinul pentru Ucraina. Ne-am angajat față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în fața războiului de agresiune al Rusiei. Împărtășim obiectivul de a continua să sprijinim Ucraina până când se va ajunge la o pace justă, cuprinzătoare și durabilă. O pace care să garanteze interesele Ucrainei și ale noastre”.
Noii structuri diplomatice – prelungire a unei tripartite formată în 1991 de Franța, Polonia și Germania – i se adăugau Spania, Italia, Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Ce este formatul Weimar+
Formatul tripartit Weimar (după numele primei democrație parlamentare din istoria Germaniei, care a durat între 1919 și 1933) a fost creat în 1991, la inițiativa ministrului german de Externe, Hans-Dietrich Genscher, împreună cu omologii săi francez și polonez, Roland Dumas și Krzysztof Skubiszewski, pentru a dezvolta o viziune comună asupra Europei și pentru a crea legături mai strânse între societățile celor trei țări.
Inițial, Triunghiul Weimer a fost principalul forum de susținere a reconcilierii germano-polone, inspirat de experiența franco-germană. După aderarea Poloniei la Uniunea Europeană, în 2004, acesta a devenit mai mult un forum de cooperare în vederea negocierilor cu Uniunea Europeană.
Weimar+ este o alianță diplomatică și geopolitică europeană, a cărei declarație a apărut pe 12 februarie 2025 și care extinde alianța regională inițială a Triunghiului de la Weimar, formată din Franța, Germania și Polonia, pentru a include alte puteri europene majore: Italia, Spania, Marea Britanie.
Grupul a fost înființat ca răspuns la schimbările din politica Statelor Unite față de războiul ruso-ucrainean în curs și față de arhitectura de securitate transatlantică sub Administrația Trump, în special conversația telefonică a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, cu președintele rus Vladimir Putin, care a exclus Europa din negocierile legate de Ucraina.
Grupul promovează în general suveranitatea europeană și influența geopolitică independentă de Statele Unite, în special în ceea ce privește continuarea ajutorului pentru Ucraina și potențialele creșteri ale cheltuielilor militare naționale.
Din Weimar+ fac parte Franța, Germania, Polonia, Spania, Italia, Marea Britanie și Uniunea Europeană.
România, țara din NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina (650 de kilometri) și avanpost al ajutorului umanitar către țara vecină, nu făcea parte dintre fondatorii formatului Weimar+.
Trei zile mai târziu, pe 15 februarie, drept reacție la declarațiile vicepreședintelui american, președintele francez, Emanuel Macron, anunța convocarea formatului Weimar+ pentru ziua de luni, 17 februarie, la Paris. Tema: securitatea Europei și a Ucrainei.
România lipsea iar de la masa invitaților. Nici Țările Baltice nu sunt pe lista invitaților, dar sunt reprezentate de Olanda și Danemarca.
Pe lista scurtă, pe lângă țările care au format Weimar+ se mai regăsesc Olanda și Danemarca, precum și secretarul general al NATO (Mark Rutte, Olanda) și președinții Consiliului European( Antonio Costa, Portugalia) și Comisiei Europene (Ursula von den Leyen, Germania).
Cu critici venite din mai multe părți ale europei, ministrul Afacerilor Externe francez, Jean-Noël Barrot, a insistat asupra faptului că astfel de reuniuni au loc frecvent și că întâlnirea cu preaviz scurt nu ar trebui „dramatizată”.
La Paris, niciun riveran al Mării Negre
Analistul Ștefan Popescu, expert în politica externă a Franței, spune că prezența României ar fi fost firescă.
„Ucraina este o țară riverană Mării Negre și nicio țară riverană Mării Negre membră a Uniunii Europene nu este invitată, mai ales România, în condițiile în care Franța este partener strategic al României. La reuniunea informală de la Paris observăm o suprareprezentare a Mării Baltice – Polonia, Olanda, Danemarca, care vorbesc în numele țărilor scandinave și baltice”, explică Popescu rațiunea teritorial-strategică a prezenței României.
Ștefan Popescu subliniază că Marea Baltică este o zonă mai sigură pentru Alianța Nord-Atlantică decât Marea Neagră și care nu oferă perspective strategice Rusiei chiar în varianta unui război hibrid. Popescu spune că ar fi interesant de aflat care a fost corespondența diplomatică din aceste zile.
„Dacă mi-aș face o teză de doctorat în istorie peste 50 de ani, când se vor deschide arhivele, aș fi foarte curios să văd care a fost corespondența dintre ambasadă și consilierii, mai ales cei care sunt pe politică externă, diplomație, care sunt implicați în pregătirea unor asemenea reuniuni la Paris. Adică ar fi interesant de aflat care este răspunsul Parisului, pentru că toată această reuniune ne arată o anumită percepție”, mai spune Popescu.
Criza politică internă din România, afirmă el, are un rol, dar nu îi trebuie dată o „importanță mai mare decât are, pentru că România nu este un SRL care se închide”.
„Nu trebuie să facem criza politică responsabilă de absolut totul, pentru că România este un stat cu instituții care funcționează, are un guvern”.
Germania și Franța traversează perioade de instabilitate politică. Franța a schimbat patru guverne în ultimul an, iar Cancelarul Scholtz mai are o săptămână de mandat (duminică, pe 23 februarie, în Germania sunt alegeri federale parlamentare).
Interviu | Magdalena Jakubowska, expert în politică externă: România ar trebui să aibă un loc la masă
Europa Liberă: De ce a fost necesară extinderea formatului Weimer din 1991 la Wiemar+ începând cu 12 februarie 2025?
Magdalena Jakubowska: Triunghiul a fost, inițial, forumul-cheie pentru sprijinirea reconcilierii germano-polone, inspirat de experiența franco-germană. Ulterior, acesta a servit, de asemenea, cooperării în vederea aderării la NATO și la Uniunea Europeană. A avut momente mai puternice și mai slabe, dar formatul a fost important pentru menținerea unei structuri care a oferit o linie directă între țări pentru coordonarea și stabilirea pozițiilor cu privire la afacerile politice majore din Europa.
Nu în ultimul rând, Triunghiul este menit să contribuie la dezbaterea privind o Uniune Europeană unită, solidară și mai puternică, care se confruntă în special cu diferite provocări – acum, cel mai important, războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, această provocare nu privește doar Germania-Polonia-Franța, ci întreaga Europă și aici se află cheia pentru care formatul a fost extins în ultima săptămână. Răspunsul la războiul din Ucraina este discutat în mai multe formate și, pentru a evita noi deliberări consumatoare de timp cu privire la numirea unui nou format, mai ales că obiectivele sunt similare, Weimar Plus sau „Big 5” (Franța, Germania, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit, SEAE, Comisia Europeană) a fost extins de la Weimar.
Europa Liberă: Care este rolul său diplomatic sau politic în raport cu Ucraina, Statele Unite sau NATO?
Magdalena Jakubowska: Nu există nicio entitate diplomatică în cadrul Triunghiului, însă reuniunile de coordonare între miniștri și șefi de stat au loc în mod regulat și au unele efecte și recomandările tangibile care sunt puse în aplicare de UE, inclusiv cooperarea structurată consolidată în domeniul apărării în 2018 sau poziția comună față de continuarea sprijinului pentru Ucraina sau procedurile de extindere a UE.
Miniștrii Afacerilor Europene din Triunghiul de la Weimar au declarat sprijin pentru progresul Ucrainei în integrarea euroatlantică și aderarea la NATO, precum și garanțiile de securitate necesare sau sancționarea Rusiei pentru a o împiedica să își consolideze în continuare capacitățile militare (decembrie 2024).
În acest fel, Weimar are forța sa de a construi anumite poziții din care UE sau discuțiile diplomatice bilaterale pot pescui, mai degrabă decât să aibă propria capacitate diplomatică.
Europa Liberă: Președintele Macron a convocat un Weinmar+ informal după discursul vicepreședintelui american JD Vance, care a criticat democrația în Europa. Asistăm la o tensionare a relațiilor Europei cu Statele Unite?
Magdalena Jakubowska: Discursul a fost în primul rând un semnal de alarmă pentru Europa, dar a fost și insistent, și oarecum ofensator. Putem încerca să ne convingem reciproc că dl Vance este nou în diplomație, dar, indiferent de limbajul folosit, el știa care sunt obiectivele sale. Acum, Europa a fost pusă sub presiune pentru a adopta propriile poziții, a prelua conducerea și a-și sufleca mânecile. În timp de război, UE trebuie să își consolideze poziția de putere și nu există timp de pierdut. Pentru a rămâne relevantă, UE trebuie să adopte o poziție clară și puternică atât față de inamici, cât și față de aliați.
Președintele Zelenski a spus, pe bună dreptate, la München: Europa trebuie doar să se unească și să înceapă să acționeze în așa fel încât nimeni să nu poată spune „nu” Europei, să o conducă sau să o trateze ca pe o pierzătoare.
În ceea ce privește democrația sau suveranitatea mass-media sau eșecul de a reduce migrația – vezi paiul din ochiul fratelui tău, dar nu și bârna din ochiul tău...
Europa Liberă: România – statul cu cea mai lungă graniță NATO cu Ucraina și care a fost în fruntea ajutorului umanitar pentru Ucraina – nu a fost invitată la discuțiile de la Paris. În România, alegerile prezidențiale au fost anulate, iar președintele a demisionat. Pot fi considerate acestea motive pentru refuzul de a fi primit la discuțiile informale?
Magdalena Jakubowska: România, precum și statele baltice nu au fost invitate la Paris, în timp ce toate ar trebui să aibă un cuvânt de spus fiind în fruntea Flancului Estic. Cu siguranță, Polonia a fost în format reprezentând interesele și preocupările CEE. Deși, în opinia mea, ar trebui să existe un loc pentru România sau statele baltice, formatul trebuie să rămână restrâns pentru a fi eficient și echilibrat în ceea ce privește înțelegerea urgenței.
Magdalena Jakubowska este vicepreședinte la Fundația Res Publica și Visegrad Insight. În acest rol, ea este responsabilă cu previziunea strategică și planificarea programelor, cooperarea instituțională și dezvoltarea, analizând UE și afacerile transatlantice prin prisma securității democratice. Unul dintre proiectele sale emblematice se referă la emanciparea femeilor în domeniul securității (#WomenAreNATO). Anterior, Jakubowska a lucrat la Centrul pentru analiza politicilor europene (CEPA) și la Institutul polonez de afaceri internaționale.
Pacea din Ucraina se joacă pe mai multe fronturi
Robert Lupițu, jurnalist specializat în relații internaționale, afaceri europene și NATO, redactor-șef al site-ului Calea europeană, crede că nu este o tragedie că nu suntem invitați la o întâlnire informală.
„România travesează o perioadă complicată, în care trebuie să recupereze rapid la tot ceea ce înseamnă negocieri și discuții în spațiul european și euroatlantic”, spune Lupițu.
El crede că unul dintre argumentele pe care România ar trebui să le folosească pentru a obține un loc la masa negocierilor ar fi ajutorul dat Ucrainei. Lupițu amintește argumentul ministrului de Externe, Emil Hurezeanu.
„România, printre altele, a donat, a cedat un sistem de la Patriot Ucrainei, care înseamnă, din cele patru pe care le avem, 25% din zestrea noastră, cea modernă de apărare antiaeriană”, a afirmat Hurezeanu duminică.
Jurnalistul crede că reuniunea de la Paris nu este una a europenilor „împotriva lui Donald Trump sau împotriva ceea ce face Donald Trump”, ci o reuniune de coordonare.
El afirmă că subiectul de la care a pornit întreaga dezvoltare de forțe politice europene și internaționale – pacea din Ucraina – e încă deschis în negocierea liderilor internaționali.
„De fapt, asistăm la primele baze ale acestor discuții. Dacă îmi permiteți o scurtă anecdotă geopolitică: câțiva europeni sunt la Paris, în Franța, Statele Unite vor fi la Riad, în Arabia Saudită, iar Volodimir Zelenski e în Emiratele Arabe Unite.
Deci, iată cum se joacă asta.
Înseamnă că România ar trebui să pledeze, de exemplu, poate cât mai curând posibil, să existe o reuniune a Consiliului European, una care să aibă loc înainte de cea programată în luna martie. Pentru că, indiferent de ce va întâmpla – orice poziție vor lua europenii, garanții de securitate, sprijin pentru reconstrucția Ucainei, tot ce înseamnă și partea a negocierilor de pace – ne putem promova interesele doar dacă suntem la masa negocierilor”, mai spune Lupițu.
Președintele interimar, întâlnire cu ambasadorii
Marți, președintele interimar Ilie Bolojan se va întâlni cu ambasadorii acreditați la București la întâlnirea anuală.
Surse diplomatice spun că ar fi un moment bun pentru a încerca transmiterea unui mesaj de stabilitate politică în România.
Aceleași surse au declarat că relațiile lui Macron cu președintele Iohannis erau suficient de bune pentru ca România să fi fost chemată la negocieri.
Iohannis nu ar fi fost însă niciodată invitat din postura de șef al statului cu un mandat expirat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
