Linkuri accesibilitate

Atac fără precedent asupra presei din Belarus. Platforma Tut.by, anchetată. Percheziții la redactorul-șef


Echipa de jurnaliști de la platforma de știri independentă Tut.by.

Poliția financiară din Belarus a început ancheta împotriva celei mai mari platforme online de știri din țară, Tut.by, pe fondul escaladării represiunii regimului Lukașenko împotriva mișcărilor pro-democrație și a presei independente.

Departamentul de Investigații Financiare (DFR) din cadrul Comitetului pentru Controlul Statului a declarat, pe 18 mai, că Tut Bai Media Group este suspectat de „neplata impozitelor în sume extrem de semnificative” încă din 2019. Anunțul a apărut la scurt timp după ce polițiștii au percheziționat birourile Tut.by și ale filialelor sale Houser.by și Av.by, precum și locuințele mai multor redactori, inclusiv a redactorului șef, Marina Zolotova.

Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă, care gestionează relațiile diplomatice ale UE și conduce politica externă și de securitate a Uniunii Europene a transmis, luni, că cele mai recente acțiuni ale Belarusului arată profunda desconsiderare pe care autoritățile din Belarus o au față de libertatea de expresie.

Hărțuirea jurnaliștilor trebuie să se oprească iar toți cei care au fost reținuți și arestați trebuie eliberați, alături de toți prizonierii politici. Uniunea Europeană cere oprirea violenței și a represiunii la adresa protestatarilor pașnici, a celor care apără drepturile omului, reprezentanților minorităților și ai opoziției politice. Cei care încalcă drepturile omului nu pot rămâne nepedepsiți, iar Uniunea Europeană și comunitatea internațională coordonează eforturile de a-i trage pe aceștia la răspundere. UE este alături de populația din Belarus în apelul acesteia pentru respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și va continua să sprijine societatea civilă și presa independentă”, transmite Uniunea Europeană.

Site-ul Tut.by a devenit inaccesibil după perchezițiile poliției, făcute în zorii zilei de 18 mai. Unul dintre cofondatorii Tut.by, Kiril Valoșin, a declarat pentru RFE / RL că portalul a fost blocat. Potrivit lui Valoșin, fosta angajată a Tut.by, Daria Danilava, a fost reținută de poliție, iar telefonul mobil al soțului ei nu a mai funcționat.

Ministerul Informației a anunțat într-o declarație de presă că accesul la Tut.by și afiliații săi a fost restricționat din cauza a ceea ce a numit o „încălcare a legii presei", și anume pentru postarea de articole aparținând unor organizații neînregistrate.

Martorii spun că ușa de la coridorul blocului din Minsk, în care locuiește Zolotova, a fost spartă de oamenii legii înainte de percheziție (foto).

Ușa către coridorul pe care se află apartamentul Marinei Zolotova a fost spartă la percheziție
Ușa către coridorul pe care se află apartamentul Marinei Zolotova a fost spartă la percheziție

„Acțiunile de astăzi împotriva celui mai mare și cel mai popular site de știri din țară fac parte dintr-o politică guvernamentală deliberată de restricționare a informațiilor necenzurate din țară”, a declarat într-un comunicat Asociația Jurnaliștilor din Belarus.

Numind cazul împotriva lui Tut.by „o nouă încercare de a reduce la tăcere cele mai cunoscute mass-media independente din Belarus”, Christophe Deloire, directorul executiv al asociației Reporteri fără frontiere (RSF), a cerut Organizației Națiunilor Unite și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa să „asigure respectarea dreptului la libertatea de a informa”.

Blocarea site-ului web Tut.by reprezintă „un atac pe scară largă asupra dreptului la libertatea de exprimare și la libertatea presei în Belarus și lasă o rană adâncă în accesul întregii țări la surse independente de informații”, spune Amnesty International.

Liderul exilat al opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, a numit atacul împotriva lui Tut.by „crimă cu premeditare împotriva presei independente”. „(Autoritățile belaruse – n.r.) ucid presa, ne ucid pe stradă și în închisori”, a spus Țihanovskaia în declarația sa video de pe YouTube.

„Cerem reacția urgentă a Uniunii Europene, lansarea accelerată a unui program de susținere a presei independente și de protejare a jurnaliștilor și susținerea lor pentru a-și putea continua munca, în ciuda represiunilor. Insistăm că trebuie impuse sancțiuni împotriva tuturor celor care sunt responsabili de represiunile împotriva grupurilor editoriale, jurnaliștilor și bloggerilor", a adăugat Țihanovskaia, soția unui blogger închis pentru a fi împiedicat să candideze împotriva autocratului Alexandr Lukașenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994.

Delegația Uniunii Europene în Belarus a condamnat represiunea împotriva Tut.by, despre care a spus că reprezintă „portstindardul jurnalismului din Belarus în ultimii 20 de ani, citit și apreciat de majoritatea utilizatorilor de internet din țară și de dincolo de granițe, ca și de diplomații care lucrează cu Belarus.”

„Libertatea presei trebuie menținută”, se mai spune în declarație.

Autoritățile din Belarus și-au intensificat represiunea împotriva bloggerilor și jurnaliștilor încă de la începutul protestelor în masă declanșate de alegerile prezidențiale din 9 august 2020. Zeci de mii de oameni din Belarus au căzut victime ale represiunii regimului Lukașenko. Protestatarii spun că alegerile au fost fraudate în favoarea lui Lukașenko.

Zeci de reporteri au fost reținuți temporar sau închiși în cele nouă luni care au urmat. În urma alegerilor prezidențiale, „zeci de site-uri social-politice au fost închise și o serie de publicații au fost forțate să-și înceteze activitatea”, potrivit Asociației Jurnaliștilor din Belarus. 16 jurnaliști și alți angajați din presă se află în spatele gratiilor, se mai spune în comunicat.

Lukașenko susține că a câștigat alegerile din 9 august și refuză orice discuție cu opoziția. Țihanovskaia, principala sa contracandidată, despre care susținătorii săi spun că, de fapt, este câștigătoarea detașată a alegerilor din 9 august, arată că a fost forțată, pentru siguranța sa și a copiilor săi, să fugă din țară. Ea s-a stabilit în Lituania, unde a plecat la o zi după alegerile din 9 august, pe fondul amenințărilor la adresa ei și a familiei sale. Soțul ei, Serghei Țihanovski este în închisoare încă din timpul campaniei electorale premergătoare alegerilor din 9 august.

Începuturile

Mânia s-a revărsat pe străzile din Minsk și peste întregul Belarus pe 9 august 2020, la scurt timp după închiderea urnelor, când un exit-poll făcut de oamenii lui Lukașenko îl indicau pe acesta câștigător al alegerilor prezidențiale. Protestatarii au mărșăluit pe străzile capitalei, demonstrația lor fiind reprimată violent de forțele de ordine.

Din 1994 încoace, de când autocratul Lukașenko se află neîntrerupt la putere, niciunul dintre scrutinuri nu este considerat de Occident cu adevărat liber sau corect organizat, așa că nici alegerile din 2020 nu au diferit cu nimic, chiar dacă Lukașenko a părut ceva mai vulnerabil decât până atunci.

El a intrat sub tirul presei și ale opozanților săi pentru că a refuzat să instituie măsuri de blocare a răspândirii pandemiei Covid-19, despre care a spus cu cinism că nu este decât o „isterie în masă”.

Contracandidatul său, Svetlana Țihanovskaia, este un novice în politică. Femeia, o casnică cu trei copii, a luat decizia de a candida în ultimul moment după ce soțul ei, bloggerul Serghei Țihanovski, a fost închis pentru a fi împiedicat să candideze împotriva „gândacului” Lukașenko, epitet cu care a făcut furori în campanie și cu care l-a isterizat pe autocratul aflat la putere neîntrerupt de 26 de ani.

Marina Zolotova, redactor-șef al celui mai popular site independent de știri din țară, Tut.by, lucra la redacție în acea zi, când au apărut primele transmisiuni despre neliniștea de pe străzile din Minsk de după închiderea urnelor.

„Amintirile din 9 august sunt atât de vii în mintea mea”, a declarat Zolotova pentru serviciul Belarus al RFE / RL într-un interviu acordat recent, descriind momentul în care „reporterii noștri din domeniu au început să apeleze la redacție pentru a ne spune ce se întâmplă în oraș."

Marina Zolotova, redactorul șef al Tut.by
Marina Zolotova, redactorul șef al Tut.by

Explozii, focuri de armă .... Nu-mi venea să cred lucrurile pe care mi le spuneau reporterii”, a spus ea. „Totul era incredibil, dar nu am avut timp să reflectăm la ceea ce se întâmpla”.

Protestele, cu mulțimi care se au ajuns și până la 200.000 de participanți în Minsk, au continuat de atunci, deși în număr tot mai mic din cauza oboselii, dar și a fricii insuflate de represiunea brutală a regimului Lukașenko.

Peste 30.000 de belaruși au fost reținuți, sute dintre ei fiind bătuți și arestați. Grupurile de drepturi ale omului au documentat aproximativ 1.000 de cazuri de tortură. Cel puțin cinci persoane au fost ucise.

Pentru reprimarea violentă a protestelor și pentru fraudarea votului, Lukașenko și apropiații săi au fost sancționați de Statele Unite, Uniunea Europeană, inclusiv de Canada. Autocratul de la Minsk se confruntă cu izolarea sa internațională și se bazează din ce în ce mai mult pe sprijinul vecinei sale Rusia, despre care comentatorii spun că îi exploatează slăbiciunea pentru a stoarce cât mai multe concesii asupra unui acord despre care criticii spun că ar fi de natură să erodeze suveranitatea Belarusului.

Jurnalismul independent, o muncă ce se dovedește extrem de periculoasă în Belarusul strict controlat de regimul Lukașenko, a devenit mult mai riscant în ultimul an.

Nici măcar jurnaliștii din presa de stat nu sunt în siguranță. Zeci dintre ei, doar pentru că și-au exprimat sprijinul pentru Opoziție, au fost dați afară și înlocuiți cu jurnaliști de la televiziunea de stat din Rusia. Potrivit Asociației Jurnaliștilor din Belarus, 481 de jurnaliști au fost reținuți în 2020, de două ori mai mulți decât în ultimii șase ani.

Frica și curajul

Belarusul a scăzut cinci locuri, pe locul 158, în Indexul mondial al libertății presei publicat în 2021 de Reporteri fără frontiere (RSF). Trei jurnaliști au fost condamnați la închisoare, doi dintre ei primind condamnări de doi ani.

Autoritățile încearcă să suprime toate vocile independente și să aducă frica în inima jurnaliștilor", a declarat Jeanne Cavelier, șefa biroului RSF pentru Europa de Est și Asia Centrală.„ ​RSF salută curajul celor care continuă să relateze despre represiunea din Belarus și solicită organizațiilor internaționale să ia măsuri pentru a preveni o astfel de hărțuire și pentru a asigura eliberarea jurnaliștilor închiși pentru că și-au făcut datoria".

În primele zile ale protestelor de după alegeri, jurnaliștii nu au fost vizați de poliție, povestește Zolotova. Dar acest lucru s-a schimbat rapid și, în curând, poliția îi hărțuia pe toți cei pe ale căror veste scria „presă”. „La vremea aceea m-am gândit: ‘Asta nu se poate. Dar este, și nu ar trebui să fie așa.’ Începuseră primele arestări. Totul părea imposibil - faptul că toate acestea se întâmplau părea suprarealist".

Riscul ca reporterii să fie bătuți sau ridicați de pe stradă de către poliție a contat pentru Zolotova.

„Înainte nu era așa. Acum ești sub stres constant în timp ce încerci să păstrezi o stare de normalitate în cadrul echipei tale. Și te gândești constant la modul în care poți garanta siguranța oamenilor tăi", spune ea. „Asta a schimbat foarte mult modul de lucru. Nu te afectează fizic, dar este mai mult ca o presiune psihologică constantă. Trebuie să fii pregătit pentru asta".

Vizată de autorități pentru modul în care s-a raportat la evenimente, platforma Tut.by s-a aflat sub un control și mai mare în ultimul an. Ministerul Informației a avertizat site-ul de știri cu privire la patru articole înainte de a-i retrage acreditarea pentru trei luni, începând cu 1 octombrie.

Sediul Tut.by
Sediul Tut.by

Tut.by s-a înregistrat doar ca punct de presă în ianuarie 2019. Înainte de aceasta, a funcționat fără acreditări media de la înființarea site-ului în 2000.

După gratii

În ciuda presiunilor crescânde, Zolotova a declarat că echipa sa de jurnaliști rămâne în mare parte intactă.

„Au plecat oamenii din cauza problemelor de securitate sau a problemelor politice? Nu s-a întâmplat așa ceva. În august, munca noastră a suferit schimbări uriașe. Tot ce s-a întâmplat înainte și după aceea a avut un impact enorm asupra vieții noastre", a spus ea, adăugând că reporterii ei au fost reținuți de 38 de ori de către poliție în 2020.

Unul dintre ei a fost Kațiarina Barisevici.

Kațiarina Barisevici, condamnată la șase luni de închisoare cu executare
Kațiarina Barisevici, condamnată la șase luni de închisoare cu executare

Ea a fost arestată pe 19 noiembrie după ce a scris un articol despre Raman Bandarenka, care murise în urmă cu câteva zile după o bătaie primită de la un grup de agresori mascați.

Barisevici a pus sub semnul întrebării informația data de autorități, care susțineau că, de fapt, Bandarenka ar fi fost beat. Jurnalista a invocat rezultatul testelor medicale care arătau fără putință de tăgadă că nu a fost detectat alcool în sângele său. Drept pedeapsă, și medicul și jurnalistul au fost acuzați, judecați și condamnați la închisoare.

Medicul care a furnizat rezultatele laboratorului, Arțiom Sarokin, a fost arestat, judecat și condamnat împreună cu Barisevici, primind în cele din urmă o pedeapsă cu doi ani de închisoare cu suspendare și o amendă de 1.450 de ruble (560 dolari) pentru divulgarea informațiilor medicale.

Barisevici a fost condamnată la șase luni de închisoare cu executare și o amendă de 2.900 de ruble (1.130 dolari) pentru divulgarea informațiilor medicale și instigare la comiterea unei infracțiuni prin presiunea pe care ar fi făcut-o asupra medicului ca să-i divulge informații.

„Kațiarina este într-o permanentă bună dispoziție. Barisevici este o persoană demnă de admirație. Katia este cea mai bună", a spus Zolotova. „Este cu siguranță foarte îngrijorător faptul că se află în (închisoare – n.r.). Și este îngrozitor că nu putem schimba asta."

„Facem tot posibilul. Scriem apeluri, încercând să atragem atenția comunității internaționale asupra situației Kațiarinei", a spus ea, mulțumind Asociației jurnaliștilor din Belarus și activiștilor pentru drepturile omului pentru eforturile depuse.

Dar au trecut aproape cinci luni de la 19 noiembrie, iar Katia este încă în spatele gratiilor. Și este doar îngrozitor. Cum se poate întâmpla asta?"

„După arestarea lui Katia, am început să discutăm mai des despre viitorul nostru și să ne consultăm cu avocații. Deși, în principiu, arestarea ei nu a afectat politica editorială și nici nu a crescut autocenzura. Katia nu a făcut nimic ilegal. Și-a făcut profesia și a făcut-o așa cum trebuie făcută", a spus ea.

Abia pe 20 aprilie, Tribunalul din Minsk a confirmat condamnarea și sentința lui Barisevich, cu doar o lună înainte de termenul la care ea ar trebui să fie eliberată din închisoare: pe 19 mai.

„Evenimente de coșmar”

În timp ce a lui Barisevici a primit una din cele mai dure sentințe, alți doi jurnaliști au primit o condamnare și mai mare.

Kațiarina Andreieve și Daria Șulțova, doi reporteri de la Belsat, un post de televiziune cu transmisiune prin satelit, cu sediul în Polonia, au fost arestate pe 15 noiembrie în timp ce transmiteau de la un protest din Minsk în memoria lui Bandarenka.

Un tribunal din Minsk, le-a găsit vinovate, pe 18 februarie, și le-a condamnat pe Andreieva și Șulțova la doi ani de închisoare.

Kațiarina Andreieva și Daria Șulțova
Kațiarina Andreieva și Daria Șulțova

Reprezentantul politicii externe a UE, Peter Stano, a denunțat condamnarea celor două jurnaliste și a descris-o drept o „represiune rușinoasă asupra presei”.

În ciuda tuturor pericolelor, oamenii apelează mai mult ca niciodată la platforma de știri a Tut.by pentru o știre credibilă, spune Zolotova. Accesările scad, însă, pe măsură ce oboseala se instalează, explică jurnalista.

Vizitele pe site au atins punctul culminant în august, septembrie și octombrie. Apoi au început să scadă până în decembrie, iar tendința descendentă a continuat, deși a existat o scurtă revenire între 25 și 27 martie, când Țihanovskaia a mobilizat oamenii să iasă masiv în stradă la aniversarea fondării, în 1918, a primei republici libere din Belarus.

„Cred că a apărut oboseala și la cititori. În urmă cu un an, a apărut coronavirusul, iar situația de atunci nu e complet normală. Cred că oamenii caută ceva mai ușor. Întreaga lume este acum stresată", a spus Zolotova.

Maria Zolotova în instanță
Maria Zolotova în instanță

Între timp, guvernul lui Lukașenko continuă cu și mai multe restricții pentru presă.

Modificările aduse legii presei, adoptate de parlament la începutul acestei luni, ar face ilegală „discreditarea” statului. Tot ilegală este și transmiterea în direct de la adunări neautorizate. Potrivit Human Rights Watch, cel puțin șapte reporteri sunt judecați pentru că și-au făcut profesia, devenită acum o infracțiune potrivit noii legislații a regimului Lukașenko.

În ciuda perspectivelor sumbre, Zolotova spune că este hotărâtă să-și continue munca la Tut.by. „Au fost atât de multe evenimente de coșmar, atât de multe nedreptăți, încât m-am întrebat dacă este posibil să ne continuăm munca. Și totuși, încă lucrăm", a spus ea.

„Pe de altă parte, ce altceva putem face?" a continuat ea. "Trebuie să continuăm să lucrăm pentru ca tot ce s-a întâmplat să nu fie uitat și să rămână un capitol al istoriei noastre. Pentru ca oamenii să știe tot ce s-a întâmplat”, a mai spus jurnalista.

Interviul a fost acordat înainte ca autoritățile să dea asaltul asupra site-ului de știri și de percheziționarea apartamentului Marinei Zolotova, redactorul șef al Tut.by.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG