Stocurile de muniție și armament sunt la un nivel critic, diverși comandanți ucraineni spun că ele au început deja să fie raționalizate, iar militarii epuizați se retrag în fața atacurilor Rusiei care a preluat inițiativa.
Situația e disperată - Ucraina are nevoie urgentă de ajutor, altfel, spune Olena Zelenska, prima doamnă a țării, într-un interviu la BBC, „dacă lumea obosește, pur și simplu ne vor lăsa să murim. Este o chestiune de viață pentru noi”.
Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul rusesc, spune pentru Europa Liberă că, fără un ajutor rapid, ucrainenii sunt „îngropați”.
„Dacă America și Europa nu ajută Ucraina în câteva luni de zile, până în primăvară, Ucraina va pierde. Nu mai au pur și simplu obuze. Deja ucrainenii nu mai au muniție de mult timp, de la începutul lui octombrie nu au mai primit nimic. Îi îngroapă, nu-i nici un dubiu”.
Întrebarea e: înțelege Occidentul că în lipsa urgentă a ajutorului, Putin se îndreaptă spre victorie, cu toate consecințele care decurg de aici?!
În marea lui majoritate, cu excepțiile notabile ale unora ca Viktor Orban, premierul maghiar, care face jocul lui Putin, Occidentul înțelege, ca dovadă ajutorul substanțial de până acum. Doar că au intervenit oboseala, războiul Israel-Hamas, iar costurile conflictelor se resimt în economiile lumii.
Cu conștiința acestor inevitabile dezvoltări ale situației, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit marţi, la Washington, cu preşedintele american, Joe Biden, iar ministrul de externe Dmitri Kuleba s-a dus la Bruxelles pentru Summitul European care trebuie să decidă cu privire la aderarea Ucrainei la UE și un sprijin financiar de 50 de miliarde de euro, precum și un ajutor militar de 20 de miliarde euro.
În programul american al lui Zelenski a fost prevăzută şi o întâlnire cu noul lider republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, al cărui partid blochează ajutorul pentru Ucraina.
La întâlnirea Biden-Zelenski din Biroul Oval de la Casa Albă, președintele american a reluat apelul către Congres de a aproba ajutorul pentru Ucraina.
„Congresul trebuie să acorde fonduri suplimentare pentru Ucraina înainte de vacanța de sărbători, ca să nu-i ofere lui Putin cel mai grozav cadou de Crăciun posibil”, a spus Biden.
Este vorba de un pachet de 110,5 miliarde de dolari, din care 61 de miliarde sunt destinate Ucrainei, 14 miliarde Israelului pentru războiul contra organizației teroriste Hamas și o parte semnificativă pentru întărirea securității în zona indo-pacifică pentru a descuraja China să atace Taiwanul.
Chiar dacă administrația Biden dă asigurări că spijinul pentru Ucraina va rămâne de „nezdruncinat”, situația este complicată.
Miercurea trecută, republicanii din Senat au reușit să blocheze un vot procedural care precede introducerea proiectului de lege și trimterea lui în Camera Reprezentanților. Votul a fost de 51 „împotrivă” la 49 „pentru”.
De ce se opun republicanii și ce ar putea face Biden
Criza migrației de la frontiera cu Mexicul îngrijorează marea majoritate a americanilor, fie ei democrați sau republicani.
Doar săptămâna trecută, de pildă, numărul imigranților ilegali prinși de autoritățile de frontieră a ajuns la un număr record de 10.000 pe zi.
Așa cum președintele Biden a încercat în toamnă să lege ajutorul pentru Ucraina de cel pentru Israel, în speranța că republicanii îl vor vota mai ușor, acum republicanii doresc să introducă în lege prevederi care nu au legătură cu ajutorul extern, ci cu migrația.
Sunt prevederi de substanță, care necesită compromisuri din partea democraților, cum ar fi condiții mai constrângătoare pentru definirea statutului de azilant, o extindere masivă a detenției pentru solicitanții de azil, posibilitatea de a trimite azilanții în terțe țări pe care Statele Unite le consideră sigure.
Urmează deci negocieri dure între cele două partide pentru a ajunge la un compromis. Mai mult, există și presiunea timpului, la sfârșitul săptămânii congressmenii pleacă în vacanța de Crăciun, deci până la finalul anului ar mai rămâne doar o săptămână.
Acesta este termenul la care Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina rămâne fără bani - 15 miliarde din cele 61 sunt destinate achiziționării de armament și muniție.
Sondaj. Cum s-a schimbat opinia publică americană
Un sondaj Pew Research de la sfârșitul lui noiembrie arată că aproape 50% dintre republicani cred că Statele Unite au acordat deja prea mult ajutor Ucrainei. În rândul democraților procentul este de 16%, iar la nivel de populație de 31%.
Dacă la începutul invaziei, 50 % dintre americani considerau că invadarea Ucrainei reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale a Statelor Unite, la sfârșitul lui noiembrie 2023 procentul a scăzut la numai 33%, în vreme ce 34% consideră că e o amenințare minoră.
Ajutorul UE pentru Ucraina, blocat de Orban
Nici în Uniunea Europeană lucrurile nu sunt mai puțin complicate - ajutorul în valoare de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei până în 2027 este blocat de președintele Viktor Orban care a amenințat cu exercitarea dreptului de veto.
Acesta se opune nu doar ajutorului, ci și începerii negocierilor de aderare la UE a Ucrainei.
Ungaria a anunțat luni că nu va ceda presiunilor exercitate de alte state europene pentru a accepta discuțiile referitoare la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Avertismentul lansat de ministrul ungar de Externe pregătește terenul pentru o confruntare la summitul UE din 14-15 decembrie, relatează agenția Reuters.
Guvernul de la Budapesta „va continua să ia decizii în conformitate cu valorile europene şi naţionale” şi „nu va ceda presiunilor din partea nimănui, indiferent dacă ele vin sub formă de mită sau sub formă de promisiuni”, a declarat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Viktor Orbán vorbește insistent despre un „război ruso-ucrainean" și repetă că „acesta nu este războiul nostru”, ci o „dispută pe care părțile implicate ar trebui să o rezolve singure între ele”.
Cu toate acestea, ca întotdeauna când vine vorba de UE, multe noduri gordiene pot fi dezlegate cu ajutorul banilor. De altfel, Ungaria a mai fost „îmbunată” și altă dată cu ajutorul foșnitor al euro, cum s-a întâmplat când i s-au deblocat banii din PNRR.
Comisia Europeană ar putea da acum undă verde pentru deblocarea fondurilor europene destinate Ungariei, între 10 și 13 miliarde de euro, înainte de summitul UE, bani blocați de Bruxelles din cauza preocupărilor privind statul de drept în țara central-europeană.
Se caută însă și alte soluții. Diverși diplomați europeni susțin că ceilalți 26 de membri ai UE pot găsi moduri de a ocoli veto-ul ungar, eventual prin acordarea ajutorului prin acorduri bilaterale între Ucraina și statele membre individuale, procedură mai greoaie și costisitoare.
Summitul de joi și vineri se anunță dificil, o recunoaște chiar Charles Michel, președintele Consiliului European, într-un interviu pentru Europa Liberă.
„Trebuie să convingem Ungaria și lucrăm zi și noapte pentru a pregăti acest Consiliu European și sper că vom reuși (…) Probabil va fi o provocare. Vor fi unele dificultăți pentru că nu vorbim doar despre Ucraina. Acesta este un pachet financiar mai larg asupra căruia trebuie să decidem”, spune Charles Michel.
Oficialul european atrage atenția în acest context că abuzul dreptului de veto și „tentația de a lua ostatice instituțiile UE și procesul decizional al UE”, arată cu ce probleme complicate se confruntă Uniunea.
„Nu este posibil să evităm o dezbatere aprofundată asupra procesului de luare a deciziilor pentru a ne asigura că atunci când sunt în joc interesele noastre fundamentale, interesele centrale ale UE, suntem în măsură să acționăm și să luăm decizii”, spune Charles Michel în interviul pentru RFE/RL.
Putin vrea capitularea Ucrainei
Ce înseamnă înfrângerea Ucrainei? Liderii occidentali răspund acum la unison: cedarea teritoriilor cucerite de Rusia. Așa susține și Putin. Cel puțin așa spunea anul trecut atunci când vorbea despre negocierile de pace.
Doar că intențiile sale sunt altele, declară pentru Europa Liberă istoricul și specialistul în spațiul rusesc Armand Goșu. Putin vrea capitularea Ucrainei, pentru că numai o capitulare îl scapă de toate problemele, susține istoricul.
O înfrângere mai înseamnă că la Kiev o să fie o putere promoscovită, favorabilă Rusiei și lui Putin. Înseamnă și o poziție agresivă a Rusiei împotriva Occidentului.Armand Goșu, istoric
„O înfrângere nu înseamnă doar cedarea teritorilor cucerite de ruși, pentru că doar asta înseamnă că Putin poate să ajungă în fața Tribunalului Internațional. Pentru ruși e foarte important ca crimele de război să fie prescrise, iar asta se obține printr-o capitulare necondiționată a Ucrainei.
Spune Putin acum că vrea să facă pace, dar el nu vrea să facă pace, el vrea ca Ucraina să capituleze pentru că doar o capitulare poate să-l ajute să-și rezolve toate problemele.
Ar fi o naivitate să ne închipuim că Rusia se va mulțumi să ia niște teritorii și lasă Ucraina să se orienteze către Occident”, spune pentru Europa Liberă istoricul Armand Goșu.
Înfrângerea Ucrainei înseamnă înfrângerea Occidentului
Înfrângerea Ucrainei va fi însă și o înfrângere a întregului Occident, va semnala lumii că NATO, cu tot armanentul și banii săi, nu a putut să facă față Rusiei și să salveze Ucraina.
Pentru Statele Unite, lucrurile vor sta și mai prost, pentru că eșecul semnifică o pierdere a rolului de lider al lumii libere, o pierdere de prestigiu și o imposibilitate de a apăra ideile în virtutea cărora a pledat cauza Ucrainei: libertate, democrație, drepturile omului.
„Înfrângerea Ucrainei înseamnă înfrângerea Americii în primul rând, pentru că Putin tot timpul a spus că luptă împotriva americanilor. Nici nu o va prezenta ca pe o înfrângere a Ucrainei, ci ca o înfrângere a Statelor Unite, a Occcidentului”, spune pentru Europa Liberă istoricul Armand Goșu.
Armand Goșu: România va fi în meniul Russkiy Mir, chiar dacă nu la primul fel
O victorie a lui Putin înseamnă, în același timp, și vânt în pupa tuturor dictaturilor care vor schimbarea ordinii mondiale. China, Rusia și Iranul vor fi fericite să vadă Occidentul eșuând și se vor simți încurajate să producă noi conflicte.
Pe măsură ce regimurile care nu sunt preocupate de valorile liberale își vor da seama că gardienii acestora pot fi puși la colț, vor izbucni tot mai multe conflicte. Ceea ce se întâmplă acum cu revendicările Venezuelei față de Guyana este doar începutul, scrie Financial Times.
Situația din zonă va deveni periculoasă, inclusiv pentru România, care va ajunge să aibă graniță cu Rusia, spune pentru Europa Liberă istoricul Armand Goșu.
„Cu Moldova s-a terminat, România trebuie să se pregătească să fie atacată în următorii zece ani, Polonia, Țările Baltice la fel. În meniul Russkiy Mir va fi și România, chiar dacă nu la primul fel. Rusia va face o pauză și se va consolida ca să reia agresiunea împotriva Occidentului.”
În cazul în care Kremlinul va reuși să treacă cu tăvălugul peste Ucraina, ulterior se va regrupa și va urmări să ațâțe instabilitatea și în alte părți ale fostei URSS, susține istoricul.
Putin, tot mai încrezător. Rusia se înarmează până în dinți
Putin are tot mai mult convingerea că va ieși victorios dacă Occidentul, cu precădere America, nu vor mai ajuta Ucraina în ritmul în care au promis să o facă.
Imediat după ce Congresul american a eșuat să aprobe fondurile pentru Ucraina, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Statele Unite nu mai trebuie să continue să „ardă banii contribuabililor americani în cuptorul războiului ucrainean”.
„Sper că există destui oameni rezonabili printre membrii Congresului” care să refuze să mai facă acest lucru, a spus el. Și, într-adevăr, au existat: republicanii. Deocamdată.
Între timp, Vladimir Putin a semnat bugetul pentru următorii trei ani, care prevede o creștere a cheltuielilor militare în 2024 cu 70% față de 2023. Acest lucru reprezintă 40% din întregul buget și ar reprezenta 10% din PIB.
Bugetul apărării poate părea nerealist având în vedere că se prevăd venituri cu 22,5% mai mari decât anul acesta. Pe de altă parte, bugetul Rusiei are o parte secretizată care este destinată tot apărării, dar nu apare nicăieri din rațiuni de război, scrie Royal United Services Institute (RUSI).
Experții institutului constată că Vladimir Putin se pregătește pentru un război perpetuu cu Occidentul, chiar dacă aceasta înseamnă sacrificarea propriei populații. Dar asta e ultima grijă a autocratului de la Kremlin.
