Daniel Dăianu avertizează că anul acesta este „gestionabil”, cu toate că va fi dificil de închis cu un deficit de 3%, dar a atras atenția că presiunile pe buget sunt foarte mari.
„Cred că principala misiune a Guvernului care va fi înscăunat este de a construi bugetul pentru anul 2020, dacă va avea durată de viață care să îi permită executarea bugetului pe care îl construiește, să aibă tăria, admițând că va fi un buget chibzuit construit, să îl ducă la capăt (...). Bugetul este cea mai mare provocare pentru această țară în momentul de față”, a spus președintele Consiliului Fiscal pentru Digi24.
El a atras atenția că bugetul este „teribil de încordat” fiindcă veniturile fiscale reprezintă doar 26% din PIB, plasând România pe penultimul loc în Europa, iar măsurile de creștere a colectării „sunt limitate”. În plus, Dăianu a argumentat că a doua sursă de presiuni asupra bugetului este legată de angajamentele luate de Guvern până acum, incluzând aici și legea salarizării unitare și majorarea pensiilor.
Șeful Consiliului Fiscal a subliniat faptul că ceea ce nu înțeleg politicienii este faptul că bugetul are două componente - resursele și cheltuielile, iar în timp ce cheltuielile sunt subestimate, veniturile supraestimate.
„Creșterea pensiilor și a salariilor pune o presiune foarte mare pe buget. După calculele noastre, unii ar putea spune estimări, anul acesta este unul gestionabil, administrabil. Așadar, va fi foarte greu să îl încheiem cu un deficit sub 3%. Anul acesta va fi foarte greu să se recurgă la ceea ce s-a utilizat în anii precedenți pentru a respecta acest prag de 3%”, a spus el, avertizând că anul viitor deficitul bugetar ar putea ajunge la 7%.
Nu este pentru prima dată când Consiliul Fiscal trage astfel de semnale de alarmă. În august, reprezentanții instituției au subliniat că există riscuri semnificative ca, în absența adoptării „unor măsuri compensatorii suplimentare credibile”, deficitul bugetar să ajungă la finalul lui 2019 să fie cuprins între 3,4% - 3,7% din PIB.
Daniel Dăianu consideră că pentru a reduce presiunea pe care salariile și pensiile pe pun asupra bugetului ar trebui reconsiderat calendarul creșterilor, dar a punctat că acest lucru nu însemnă o tăiere de salarii sau reduceri de personal, ci mai degrabă limita unele creșteri, fie prin creșteri foarte mici, înghețare temporară sau indexare.
“Dacă, de exemplu, s-ar merge cu calendarul actual ce include legea pensiilor, terminarea aplicării legii salarizării unitare și alte beneficii sociale, impactul în 2020 ar fi în jur de 24 miliarde de lei, în 2021 ar fi aproximativ 58 miliarde de lei, în 2022 ar fi 80 miliarde de lei. Dacă nu am umbla la structura bugetului și am încerca să introducem o aplicare potrivit calendarului actual, a acestor acte normative, ar trebui să dăm afară pe cineva sau să tăiem drastic de acolo”, a mai explicat președintele Consiliului Fiscal.
Facebook Forum