Linkuri accesibilitate

Toate întrebările despre suta de lei pe care Dăncilă vrea să o dea la salariul minim


Premierul demis, Viorica Dăncilă, a publicat în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede mărirea salariului minim cu încă o sută de lei. Dincolo de glumele despre Ceaușescu, de ce e atâta scandal?

Ce vrea Dăncilă?

Nimic special. Premierul demis prin moțiune de cenzură, aflat încă la Palatul Victoria până se va instala (sau nu) guvernul PNL condus de Ludovic Orban, se ține cu strictețe de programul de guvernare al PSD cu care a câștigat alegerile din 2016.

În document, este specificat faptul că PSD vrea să mărească în fiecare an salariul minim pe economie cu 100 de lei. La fiecare 1 ianuarie de la ultimele alegeri încoace, salariul minim a crescut fără excepție.

În motivarea proiectului de Hotărâre, Ministerul Muncii scrie că a luat aceste creșteri de salarii în calcul pentru elaborarea proiecțiilor de venituri bugetare pentru anul 2020.

Depinzând de când ar intra în vigoare creșterea, execuția bugetară pe anul 2019 ar putea arăta mai bine în condițiile în care majorări salariale înseamnă și creșteri la bugetul de stat prin încasarea de impozite.

Are voie Dăncilă să mărească salariul?

Da. Strict legal, guvernul (chiar și) demis poate emite hotărâri de guvern (HG), iar salariul minim poate fi crescut prin HG.

În acest caz, legea responsabilității fiscal bugetare nu se aplică pentru că ea prevede că nu au voie să existe creșteri salariale sau de pensii cu 180 de zile înaintea unor alegeri parlamentare, nu înaintea unor alegeri prezidențiale.

De ce e supărat Ludovic Orban?

Pentru că Dăncilă îi forțează mâna și lui, dar și lui Klaus Iohannis. Orban a cerut public guvernului Dăncilă să nu mărească salariul minim.

„Reacția PNL mi se pare complet stupidă pentru că prin respingerea ideii își alienează o parte importantă din electorat care, într-un fel sau altul, depinde de creșterea salariului minim”, apreciază la Europa Liberă sociologul Andrei Țăranu.

În acest context, Dăncilă se profilează drept candidatul la prezidențiale care vrea să fie bine „la” (sic) oameni, iar liberalilor le aplică încă o dată ștampila de „guvern al austerității”.

Mai mult, dacă chiar va adopta mărirea salariului mediu și noul guvern va anula hotărârea, atunci prima măsură a liberalilor va fi fost fix o tăiere de salarii.

Iar dacă nu va anula creșterea, atunci noul guvern va avea de refăcut calculele pentru bugetul pe anul 2020, cu noi salarii în sistemul public și presiune pe salariile private.

Anul viitor, conform planului PSD, România va da pe pensii și pe salarii aproape toți banii pe care îi colectează din impozite și taxe. De ce e nesustenabil, citiți aici.

Ce face salariul minim?

Spune că o persoană angajată cu contract de muncă nu are voie să fie plătită mai puțin de suma respectivă în fiecare lună. Dar Ludovic Orban are dreptate când spune că salariul minim este „este un instrument reglator al întregii piețe”.

În funcție de nivelul minim al unui salariu în România se orientează multe alte salarii. Chiar dacă modalitatea de calcul a salariului unui medic, de pildă, nu este legată direct de salariul minim, la un moment dat, dacă cel minim crește foarte mult, vor trebui ajustate și cele ale personalului sanitar, de exemplu.

Presiunea cea mai mare o resimt întreprinderile mici și mijlocii (IMM), care angajează persoane pentru muncă necalificată cu salariu minim sau cu salarii apropiate de nivelul minim. La fiecare mărire de salariu minim, IMM-urile avertizează că nu pot ține pasul. Există studii care arată și corelația negativă între creșterea salariului minim și munca la negru.

Și, cu valoare de bonus, cresc și amenzile de circulație pentru că ele sunt legate de salariul minim.

Ce face PSD e o strategie de decredibilizare a adversarilor politici?

Din 2010, odată cu adoptarea legii responsabilității fiscal bugetare, niciun guvern nu poate mări salariile sau pensiile cu șase luni înainte de alegeri parlamentare.

Așa se explică, de exemplu, tentativa eșuată a PDL, în 2012, de mărire a salariilor după tăierea din perioada crizei financiare internaționale. Remunerațiile au fost mărite de USL (PSD și PNL, la vremea aceea) după câștigarea alegerilor.

Au existat unele episoade și instrumente, precum împrumuturile de pe piețele externe din 1996, când guvernul PSD a atras pe ultima sută de metri (și datorită contextului de la acea vreme) peste un miliard de dolari de pe piețele externe.

În 1999, odată cu criza asiatică și cea rusească, România a evitat cu mult noroc incapacitatea de plată a acelor împrumuturi ajunse la scadență. Dacă acesta a fost un plan al PSD este imposibil de stabilit având în vedere contextul financiar extern și efectele lui asupra României.

Dar pregătește PSD o moștenire grea pentru următorul guvern?

Da, iar metoda este cu impact mult mai mare decât salariile sau bugetul. Este vorba despre organizarea în masă a unor concursuri pe posturi importante în administrația publică.

De exemplu, după ce ani de zile au fost ocupate interimar, ANAF scoate la concurs 33 de posturi de conducere în direcțiile sale regionale și județene. Prin modificarea Codului Administrativ adoptată de PSD prin ordonanță de urgență, concursurile nu mai sunt organizate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ci chiar de instituții.

La Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, concursul proaspăt anunțat pentru funcția de președinte al instituției prevede că viitorul șef nu trebuie să aibă studii la Facultatea de Farmacie. Pentru că actualul președinte interimar al ANMDM a picat examenul de admitere la Farmacie.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG