Bogdan Iancu predă la SNSPA, este doctor în antropologie și etnologie și cercetător la Muzeul Țăranului Român.
El explică felul în care consumul a ajuns să însemne festivitate sau festivism, divertisment: „Lumea zăbovește acolo, la cumpărături, stă cu orele. Așa cum ar zice Baudrillard (n.r. sociologul Jean Baudrillard), flirtează cu obiectele, cu hainele, cu încălțările, cu dispozitivele electronice. Nu întotdeauna le cumpără, dar vrea să aibă un contact material cu ele.”
Când shopping-ul nu mai e despre ce ai nevoie să-ți iei, ci ce trebuie să-ți iei ca să te distrezi, ce e în spate, de fapt? E nevoia de a te împlini, susține sociologul, și de foarte multe ori de a-ți confirma că aparții unei clase.
„Am participat la o cercetare despre proiectele materiale ale clasei de mijloc din România. Oamenii nu vorbeau despre ce au, ci despre ceea ce și-ar dori să aibă. Aveau și casă și mașină- părea o viață împlinită, întotdeauna descopereai că, de fapt, este incompletă și că ceea ce îi face pe oameni tot timpul să participe la zonele astea de consum e aspirația. Tot timpul aspirația te blochează într-o zonă a neîmplinirii”, spune Bogdan Iancu.
Consumerism și manipulare
Ce să înțelegi atunci când copilul vrea să aibă, de exemplu, o cutie cu cinci figurine de jucărie, din seria unu, dar constați că întregul produs are 10 serii, 20 de serii? E ceea ce în principiile de marketing a fost numit calul troian, susține antropologul.
„Economia capitalistă recentă se orientează către panoplii (n.r. colecții, ansambluri de accesorii), deci construiește obiecte în jurul cărora construiește constelații de alte obiecte care fac întregul cumva. În lipsa participării la întreg, persoana rămâne frustrată și face tot posibilul să angajeze resurse astfel încât să completeze această panoplie”, explică acesta.
După ce ai acel întreg, te îndrepți către alte serii, către alte produse? Da, absolut, crede acesta: „Acești cai troieni intră tot timpul în viața noastră. Odată intrat în viața ta un cal troian, din el vor evada niște soldați care vor avea nevoie de niște pradă.”
Cum să analizezi reclamele pe care le vedem la tot pasul? România are o istorie lungă de privilegiat consumul, spune Iancu: „Să luăm ca parametru farmaciile. Faptul că farmaciile arată ca niște micro-mall-uri, ca niște magazine de unde poți să cumperi cadouri în perioada sărbătorilor, este una dintre cele mai mari probleme. Avem aceste sloganuri care ne invită să ne reparăm sănătatea cu suplimente alimentare.”
Antropologul explică faptul că, în Italia, de exemplu, într-o reclamă despre probleme cu prostata, mesajul este să mergi la medic, acolo fiind vorba de adevărate campanii prin care oamenii sunt încurajați să meargă la un specialist: „Când te întorci în România, pentru fiecare întrebare de genul ăsta, mesajul este... ia o pastilă, care în 90 și ceva la sută din cazuri este un supliment alimentar.”
Ascultați Podcastul SmartJob
Presiunea societății de sărbători
Există și o presiune a societății, mai ales de Crăciun, de Revelion, să sărbătorești într-un anume fel, să te bucuri, să fii fericit, să ai masa plină sau casa deschisă nenumăraților prieteni. Dacă nu ai ceva stabilit în această perioadă sau ești singur, sunt oameni care ar spune despre tine că ai o problemă.
„Dacă stai acasă, ești autarhic (n.r. autosuficient, independent, izolat) și autarhia e văzută ca parte din sărăcie. Dacă ești autosuficient, ești sărac, pentru că participarea la consum înseamnă, de fapt, și rețeaua, participare la rețea. Deci, ieșirea din logica asta te duce chiar în această insultă care a început să circule în ultimii ani: săracule, nu? E memificată. Ne zice destul de mult faptul că are succes chiar și sub formă de glumă”, crede Bogdan Iancu.
Și cum să trăiești perioada aceasta, a sărbătorilor? „Cel mai important e ca fiecare dintre noi să încerce să fie mai atent în jurul lui și nu neapărat la cei cu care vrea să semene, ci să vadă peisajul în ansamblu și să se raporteze la el, să vadă dacă acțiunile lui corespund sau îl împlinesc cu adevărat, dacă îl fac să se simtă bine și pe 5 ianuarie, nu numai pe 30-31 ianuarie”, spune antropologul.
Urmăriți SmartJob pe YouTube
