După Brexit, mai mult de 60% dintre cetăţenii europeni opriţi şi chestionaţi la granițele dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană provin din România, arată cele mai noi date ale guvernului britanic, citate de The Guardian. Ministerul Afacerilor Externe român a reacționat și a solicitat, prin Ambasada României la Londra, clarificări privind aceste statistici care îi vizează în special pe cetăţenii români.
Informaţiile emise de Guvernul Marii Britanii arată că, în primele şase luni ale anului, 7.249 de oameni au fost opriţi fie în aeroporturi, fie în porturile pentru feriboturi sau în Eurotunel şi vehiculele Eurostar. Dintre cei opriţi în primele şase luni ale acestui an, 4.482 au fost din România, număr mult mai mare decât cel al cetățenilor bulgari- 600- şi al polonezilor- 400, mai scrie The Guardian.
Numărul europenilor opriți la granițele din porturi prezintă o creştere de cinci ori faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, când libera circulaţie între statele membre ale Uniunii Europene era încă în vigoare.
Opririle au fost împărţite în două categorii: cele din aeroporturi, inclusiv Gatwick și Heathrow, cele din porturile britanice, precum Portsmouth, Dover, Harwich şi Holyhead, şi cele cunoscute drept „controale juxtapuse”, realizate pe teritoriul francez, unde operează oficiali britanici, inclusiv Gare du Nord pentru Eurostar, Coquelles pentru Eurotunnel şi porturile pentru feriboturi Calais şi Dunkirk.
Spre deosebire de români, cetăţenii din alte state ale UE au fost foarte puţin afectaţi de noile controale privind imigraţia, cu doar 5 danezi opriţi, 59 de belgieni şi 144 de francezi.
Sunt românii discriminați pe criterii de naționalitate?
Firma de avocatură Bates Wells, care a analizat datele publicate de guvernul britanic, a spus că având în vedere că acestea arată un număr disproporţionat mai mare de români care încearcă să intre în ţară după ce s-a încheiat libera circulaţie, ridică semne de întrebare legate de o posibilă discriminare pe criterii de naționalitate la graniţă.
„Este legitim să faci controale generale pentru a controla imigraţia ilegală, dar aceste cifre recente pun întrebarea dacă există o agendă de fond. Acest tip de oprire poate fi traumatizant şi există riscul ca ofiţerii de imigraţie să vizeze oameni nevinovaţi. Profilul rasial este discriminatoriu şi trebuie înăbuşit în faşă dacă asta se întâmplă”, a spus Chetal Patel, avocat pe probleme de imigraţie şi partener la Bates Wells.
Guvernul britanic a negat că există la graniţă discriminare rasială. „Afirmaţia că facem un profil rasial este falsă şi nejustificată”, a spus un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.
„Dacă cineva ajunge la graniţa noastră, cu intenţia de a lucra aici fără drept de a o face, publicul se aşteaptă pe bună dreptate să îi oprim să intre, indiferent de naţionalitatea lor. Acest reguli sunt aplicate corect şi doar pe baza circumstanţelor individuale”, a adăugat acesta.
Oficialii britanici au spus că datele fac referire la o perioadă în care existau măsuri restrictive în contextul sanitar, ceea ce a însemnat că toţi nerezidenţii care ajungeau la graniţă erau verificaţi mai mult „pentru a proteja faţă de cazurile importate de Covid-19”.
Cifrele, publicate pe Gov.uk, nu prezintă defalcat naţionalităţile care au revenit sau au ajuns prima dată în Regat în 2021 sau cifre legate de sosirile prin aeroporturi.
Notele explicative precizează că „nu toţi indivizii vor fi fost ţinuţi într-o încăpere de reţinere” şi că „unii dintre cei respinşi vor primi în final permisiunea de a intra în Marea Britanie, alţii vor putea intra condiţionat de cauţiune, în timp ce altora le va fi refuzată intrarea”.
Un motiv pentru numărul mare de români opriţi la granită, mai scrie The Guardian, ar putea fi lipsa de informaţii sau confuzia creată de schimbarea regulilor de la 1 ianuarie, iar un altul, acela că persoanele care sunt stabilite sau prestabilite în Marea Britanie au revenit după sărbători sau din carantină.
Până pe 30 iunie, datele oficiale arată că românii erau a doua cea mai mare categorie de aplicanţi, cu 1.067 milioane de cetăţeni, după polonezi. Deşi 1.09 milioane de polonezi au aplicat pentru schema de stabilire, cifrele arată o rată mult mai mică de oprire la graniţă.
Vizele nu sunt necesare pentru o vizită de până la 90 de zile în Regat sau pentru cei care trăiau deja aici, cu statut stabilit sau prestabilit, oficialii vamali au fost acuzaţi că au fost brutali anul acesta, după ce au apărut informaţii că reţineau cetăţeni europeni care făceau scurte vizite la prieteni, familie sau parteneri.
Cotidianul The Guardian a mai scris în luna mai că cetăţeni europeni au fost trimişi în centre pentru imigraţie şi ţinuţi în camere de detenţie în aeroporturi.
Ministerul Afacerilor Externe cere o situație privind opririle românilor
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a solicitat, prin Ambasada României la Londra, clarificări privind statisticile conform cărora controalele autorităţilor de frontieră ar viza în special cetăţeni români. „Ministerul Afacerilor Externe a solicitat o abordare proporţională, echilibrată din partea autorităţilor britanice la momentul dispunerii şi efectuării controalelor la frontieră în raport cu cetăţenii români, în spiritul relaţiilor bilaterale apropiate, precum şi de o manieră similară celor dispuse şi faţă de cetăţenii celorlalte state membre UE", se arată înr-un comunicat MAE.
„Ministerul Afacerilor Externe s-a sesizat cu privire la datele statistice apărute în presa britanică referitoare la controalele autorităţilor de frontieră britanice care ar viza cu precădere cetăţeni români şi a solicitat prin Ambasada României la Londra clarificări la nivelul Home Office. Ambasada României la Londra urmează să prezinte elementele rezultate din interacţiunea cu Home Office şi Delegaţia UE în plan local, precum şi să semnaleze preocupările la nivelul Foreign, Development and Commonwealth Office", precizează oficialii români.
De asemenea, MAE a mai arătat faptul că, în cazul în care autorităţile britanice ar fi identificat dificultăţi în deplasările efectuate de cetăţenii români în Regatul Unit cu începere de la 1 ianuarie 2021, urmare a aplicării noilor condiţii de intrare şi şedere generate de Brexit, acestea ar fi trebuit comunicate în prealabil autorităţilor române şi evitată o abordare fundamentată pe controale sistematice, motivate de criteriul cetăţeniei.
