Bugetarii, salarii cu 45% mai mari decât privații. Șeful AOAR: Costul sectorului public este atât de mare că ne prăbușim

Un angajat la buget continuă să fie mai bine plătit decât unul în sectorul privat, iar diferențele semnificative se vor menține și în următorii doi ani, arată o estimare a Comsiei Naționale de Prognoză. Mediul de afaceri spune însă că este nevoie de o eficientizare a sistemului bugetar, iar o discuție în acest sens se impune după alegeri.

Comisia Națională de Prognoză, instituția care face estimările pe baza cărora Guvernul își creionează bugetul, arată că discrepațele mari între salariile bugetarilor și cele ale angajaților din mediul privat se mențin și în 2020 și în 2021, în ciuda pandemiei de coronavirus care a lovit serios sectorul privat.

Practic, dacă un angajat la buget este estimat să aibă, în 2020, un salariu mediu brut de peste 6.800 de lei, un angajat la privat ar primi, în medie, 4.700 de lei brut.

Diferențele se mențin și în 2021: peste 7.100 de lei brut lunar pentru un angajat la stat față de 5.000 de lei brut pentru un angajat în mediul privat. Cu alte cuvinte, salariile medii brute ale bugetarilor sunt cu 45% mai mari față de cele obținute de angajații din sectorul privat.

Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, crede că problema salariilor este doar una dintre fațele acestei probleme, care ține mai degrabă de eficientizarea aparatului de stat.

Angajații la stat și cei din privați „nu sunt dușmani unii cu alții”, însă, spune omul de afaceri, pentru Europa Liberă, „trebuie să te uiți care este eficiența aparatului de stat și a sectorului de stat în raport cu sectorul privat. Dacă considerăm că sectorul public este eficient și are productivitate pe angajat care să permită să suporte asemenea costuri este foarte bine, dar cred ca suntem foarte departe de așa ceva”.

Modelul Bolojan ar trebui extins în tot sectorul de stat

Florin Pogonaru crede că „se cere după alegeri o analiză a eficienței sectorului”, iar demersurile începute de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și omologul său de la Caraș Severin, Romeo Dunca, ar trebui replicate la nivelul întregului aparat bugetar.

Îți mai recomandăm

Rețeta Bolojan la București? Cum poate Nicușor Dan să reducă aparatul bugetar din Primăria Capitalei

„Ce este remarcabil este ca ei își asumă riscul politic înainte de alegeri și spun ca e mai important să supraviețuim economic [deoarece] costul sectorului public este atat de mare că ne prăbușim cu toții și e irațional ce se întamplă. Iar faptul că anunță acest lucru înainte de alegeri și își asumă costurile politice, arată o hotărâre că lucrurile se vor întampla, altfel mi se pare complet stupid ca înainte de alegeri să îți asumi riscul să pierzi voturile funcționarilor publici spunând că vrei să îi dai afară și apoi să îi lași acolo și să lași lucrurile să treneze”, spune Florin Pogonaru.

În opinia președintelui AOAR, România are „o mare problemă de ineficiență a sistemului bugetar care riscă să ducă la prăbușirea economiei”, care a fost dublată și de salarii „disproporționat de mari” în raport cu cele oferite în sectorul privat fiindcă la stat, salariile se dau „din buzunarul nimănui”. În schimb, în sectorul privat, salariul este corelat cu productivitatea și sunt acordate într-un mediu concurențial.

„Presiunea pe piața muncii rămâne importantă”

Situația este cu atât mai complicată cu cât România dă pe pensii și pe salariile bugetarilor aproape toți banii pe care îl colectează din impozite și taxe.

Analistul economic Aurelian Dochia atrage atenția că, pe partea de cheltuieli, este nevoie de o dezbatere legată de raționalizarea cheltuielilor. Totuși, el atrage atenția că „orice pas trebuie făcut cu mare atenție pentru că se pot ivi consecințe mai mari decât câștigul pe care l-ar avea dintr-o economie de cheltuieli”, spune el, amintind că, pe de-o parte, inechitățile nu se întâlnesc în toate domeniile bugetare, iar pe de alta, existența contractelor colective de muncă care presupun, de regulă, salarii compensatorii mari poate împovăra și mai mult bugetul sau pot duce la procese.

Îți mai recomandăm

Coronavirus. Câți români lucrează la negru și de ce riscă România și o criză socială

„În plus, presiunea pe piața muncii rămâne una importantă. Până acum, în România și peste tot în lume, nu avem cifrele reale ale șomajului provocat de pandemie pentru că guvernele au intervenit masiv pentru a susține locurile de muncă, au pus în practică programe de ajutorare pentru salariați, dar în momentul în care acestea se vor diminuna, probabil ca somajul va crește și nimeni nu vrea să aibă o creștere rapidă a șomajului atât în sectorul public cât și în cel privat”, a explicat, pentru Europa Liberă, Aurelian Dochia.

De altfel, Comisia Europeană arată, în previziunile de toamnă, că rata șomajului în 2020 ar putea ajunge la 5,9%, iar în 2021, ar urca până la 6,2%.

Raportul Comisiei Europene estimează că economia României se va redresa de pe urma scăderii producției din prima jumătate a anului. „Deși contracția înregistrată de economie în 2020 pare mai puțin gravă decât se estimase inițial, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluția recentă a pandemiei, iar producția reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte criză până la sfârșitul anului 2022. Se estimează că deficitul bugetar va crește semnificativ, deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut”, mai este notat în raportul european.

Un lockdown economic, puțin probabil

În contextul creșterii numărului de cazuri de Covid-19 în toată Europa, inclusiv în România, Florin Pogonaru atrage atenția că oprirea economiei „nu este o chestiune dicreționară, o faci și nu ai efecte”, dar menționează totuși că nici în perioada stării de urgență nu a existat „un lockdown complet”, fiindcă multe activități din producție au putut funcționa în continuare, depinzând de evoluția pandemiei.

Chiar dacă ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a spus în mai multe rânduri că nu va exista un „lockdown economic”, șeful AOAR argumentează că riscul unei opriri a economiei „este să ai oameni in stradă într-o anume perioadă, disperați că nu au din ce trăi”, mai ales în contextul în care, spre deosebire de perioada de dinaintea pandemiei, sunt tot mai mulți oameni disponibili pe piața muncii.

În plus, „procentul de economie informală joacă [un rol important] și ne face mai sensibili decât economia germană la lockdown”, spune Florin Pogonaru, atrăgând atenția că „trebuie urmărite cu atenție tensiunile care cresc în găsirea unui loc de muncă și vom ști unde să ne oprim, unde este gradul de suportabilitate al mediului privat”.

Pentru 2021, Florin Pogonaru spune că își păstrează optimismul : „va fi un an în care sper ca, până prin martie, lucrurile să se liniștească, să apară primele vaccinuri și economia să își dea drumul din nou”.