Linkuri accesibilitate

Bugetul 2021: sunt slujbele funcționarilor în pericol? Economist: „Cine zice asta va fi înjurat”


Premierul Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis

Discuțiile din jurul bugetului pe anul 2021 s-au concentrat în ultimele zile pe anumite facilități ale angajaților la stat. Dacă eliminarea unor sporuri pare iminentă, economiștii cred că eventualele restructurări sau diminuări salariale sunt puțin probabile.

Guvernul Cîțu va trebui să creioneze un buget care să se bazeze pe un deficit bugetar de 7%, printre măsurile așteptate fiind și tăierea anumitor sporuri sau restructurarea unor companii de stat neperformante. Anunțul eliminării de sporuri din leafa bugetarilor a inflamat deja sindicatele iar posibilitatea ca Guvernul să taie și mai mult în carne vie – până la eventuale restructurări de personal– nu este plauzibilă, potrivit economiștilor.

Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, susține într-un interviu telefonic acordat Europei Libere că nu crede că guvernul își va asuma concedieri colective în rândul instituțiilor deconcentrate ale statului, însă nu exclude ca anumite restructurări individuale să aibe loc la nivelul instituțiilor locale.

Să nu uităm că partidul care a stat până acum un an la Palatul Victoria a oferit posibilitatea primarilor să umfle salariile. Și au făcut-o atât de mult încât unele primării, în afară de a plăti salariile, nu mai pot face absolut nimic. Sunt foarte multe unități administrative locale, comunale sau chiar de orașe mai mici care închid bugetele pe deficite, fără a avea surse de finanțare a deficitului. Ei așteaptă întotdeauna realocări de la consiliul județean. Cred că aici vom vedea și diminuări ale încărcărilor organigramei: pe primării, pe consilii județene”, ne-a spus economistul.

În schimb, profesorul crede că cei 14.000 de angajați care au ocupat funcțiile temporare înființate în 2020 pe fondul stării de urgență și a celei de alertă ar putea să rămână fără locuri de muncă. Nu este exclus ca atunci când starea de alertă se va încheia acele posturi să fie și ele desființate de la sine.

Riscul concedierilor masive: pierderea guvernării

Dan Chirleșan spune că România este obligată să taie din cheltuieli pentru a acoperi deficitul bugetar iar asta se poate face doar dacă Guvernul „strânge cureaua”. Matematic, reducerea salariilor bugetarilor sau eventualele restructurări ar ajuta la diminuarea cheltuielilor însă acest lucru ar însemna modificarea legislației în Parlament, fapt puțin probabil, dar și un uriaș risc politic pentru coaliția de guvernare.


Matematic, ar fi utile, dar cine zice asta primește înjurături și voturi negative. E un risc politic și el trebuie făcut cu foarte multă delicatețe. Eu cred că nu întâmplător luni a ieșit să declare unele măsuri de austeritate președintele Camerei Deputaților. Nu l-a mai expus pe premier sau pe președintele României. Și dacă ne uităm comparativ cu momentul 2010, când Boc a făcut tăierea și Băsescu a făcut anunțul, amândoi și-au luat-o, și Boc, și Băsescu. O decizie similară precum cea din 2010 ar însemna o revenire foarte rapidă la Palatul Victoria a partidelor de stânga sau a partidelor de extremă stânga”, mai crede economistul.

Spre deosebire criza economică din perioada 2008-2010, România are în prezent avantajul de a putea contracta împrumuturi de pe piețele internaționale la dobânzi de zece ori mai mici, adică în jur de 2%.

Cred că se vor produce reforme bugetare și ajustări fiscale pas cu pas. Nu se va ajunge la o tăiere de 25% in corpore. În primă fază vor tăia ceea ce deja au identificat și au găsit a fi un exces al autorităților publice. De exemplu: de ce să primească spor de antenă un funcționar public, și îl primește gradual: directorul ia 10.000 de lei și portarul ia 200 de lei. Dar de ce să nu ia spor de antenă și locuitorii de lângă acea instituție, că și ei sunt expuși”, a încheiat Chirleșan.

Dezbaterea despre sporuri
Despre o eventuală regândire a sporurilor bugetarilor au vorbit în ultimele zile mai mulți politicieni apropiați coaliției de guvernare. Vicepremierul Dan Barna a precizat marți că bugetul României pentru 2021 este unul “de care nimeni nu este mulţumit” și a subliniat că e nevoie de repornirea economică și redresarea din criză. Barna a făcut referire și la unele sporuri care în opinia sa nu se justifică.
Discuţia cu sporurile va fi şi în Parlament. Evident că le-am identificat. Suntem cu toţii de acord că sporul că lucrezi cu calculatorul ca şi condiţie vătămătoare este un spor care nu mai are nicio justificare. Fiecare dintre noi lucrează în fiecare zi cu calculatorul şi asta nu poate să fie o justificare de a primi un spor suplimentar pentru că eşti expus la condiţii vătămătoare. Este doar un exemplu. (...) Discuţia legată de sporuri va avea loc în Parlament, la Legea salarizării. Vom vedea care va fi decizia Parlamentului”, a explicat vicepremierul.
Anterior, Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, a publicat pe pagina sa de Facebook o listă a sporurilor pe care bugetarii din România le primesc. Alexandru a arătat că a identificat șapte domenii, între care învățământ, sănătate, ordine publică sau administrație și peste 50 de tipuri de sporuri, de la spor pentru periculozitate sau suprasolicitare neuropsihică, până la munca în ture și spor de consemn la domiciliu.
Sunt 7 familii ocupaționale de funcții bugetare (învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și Curtea Constituțională, apărare, ordine publică și securitate națională, administrație). Peste 50 de tipuri de sporuri (încă mai documentez) – de la spor pentru condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității. Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe/responsabilități. Și dacă ești nominalizat în proiecte din fonduri europene ești avantajat – primești o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază și de indemnizație de hrană (347 lei/lună) și, desigur, de vouchere de vacanță. Este foarte bine că s-a început o evaluare completă pentru fundamentarea deciziilor”, a scris Violeta Alexandru pe rețeaua socială.

Incendiu la Consiliul Județean Suceava
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:30 0:00
XS
SM
MD
LG