Linkuri accesibilitate

Câți oameni sunt angajați la stat și de ce nu reușește reforma administrației


Ministrul de Finanțe, Eugen Teorodovici, pare că a pus gând rău bugetarilor. I-ar vrea mai puțini, însă visul unui aparat de stat mai suplu a mai fost vehiculat și de alte guverne, fără prea mare succes.

Imaginea omului gras, reprezentat de aparatul de stat, care stă cocoțat pe spatele unui om slab reprezentat de mediul economic privat, creionată de Traian Băsescu în 2013, încă mai dăinuie atunci când se vorbește despre angajații din aparatul de stat versus cei din mediul privat.

Recent, într-un proiect de ordonanță de urgentă este prevăzută și reducerea numărului de posturi de la cabinetele secretarilor și subsecretarilor de stat și asimilaților acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, dar și a cabinetului conducătorului de organ de specialitate al administrației publice centrale cu rang de secretar de stat.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră însă că este prea puțin pentru a ajunge la o „administraţie suplă, cu viteză de reacţie rapidă şi proactivă, consistentă în decizii şi cu resurse umane motivate şi profesioniste”, așa cum este menționat în motivația acestui proiect:Este mai puțin decât primul pas, este un centimetru în direcția cea bună”.

În opinia analistului economic, reforma ar trebui să meargă în profunzime și să îi vizeze pe toți cei care sunt prinși în aparatul de stat: peste 1,2 milioane de persoane strict din sectorul bugetar sau aproape 1,4 milioane de persoane dacă ar fi luate în calcul și societățile cu capital mixt.

„Reforma administrației și crearea unei administrații eficiente și suple presupune mult mai mult decât reducerea unor posturi de secretari de stat al cărei impact este în primul rând la nivelul cheltuielilor bugetare care se reduc cu câteva zeci de milioane”, a explicat, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia.

El atrage atenția însă că și o restructurare din temelii nu ar reprezenta garanția că România va avea o administrație mai suplă și mai eficientă, „o astfel de măsură presupune o redesenare de sus până jos a sistemului pentru a atinge obiectivele astea foarte ambițioase”.

Eugen Teodorovici a mai lansat, în urmă cu un an, ideea unei reduceri cu 20% a aparatului bugetar, însă fără urmări concrete. Recent a reluat ideea, într-un interviu pentru DCNews, fără a preciza însă un procent concret de reducere în următorul an.

Mica reformă în acest caz se face mai degrabă pentru că povara salariilor din sistemul bugetar, asupra căreia au atras atenția instituțiile financiare internaționale și Comisia Europeană, este tot mai mare, și nu pentru că ar fi gândit un plan temeinic de restructurare, crede Aurelian Dochia: „Aceste măsuri privind reducerile de posturi la care se adaugă și cele legate de accize, anunțate pentru ultima parte a anului, încearcă să salveze ceva din dezechilibrul bugetar, dar ținând seama de restricțiile politice ale momentului, pentru că în România urmează o serie de alegeri”.

Analistul economic mai atrage atenția că, din nou, cheltuielile cu salariile au ajuns la 10% din PIB, după ce în perioada guvernării Boc când, din cauza crizei, au fost tăieri de salarii, nivelul acestor cheltuieli a ajuns la 7-8% din PIB.

Acum au crescut din nou, au ajuns la 10% și, evident, asta pune o povară pe economie și există semne de îndoială că aceste cheltuieli sunt sustenabile pe termen lung. Apare aici și marea întrebare dacă acest milion și ceva de oameni angajați în acest sector chiar sunt toți productivi”, mai punctează el.

Totuși, misiunea de a reorganiza aparatul de stat este una dificilă. „Nimeni nu a reușit să o pună în practică și recunoaștem că, în ultimă instanță, este vorba și de politică. De multe ori, mișcările acestea în domeniul administrației și reforma administrației, fie că sunt pornite, fie că se blochează din cauza intereselor politice. Și nu e vorba doar de România”.

Angajații la stat, o treime din total în 2017

În urmă cu 20 ani, când România se pregătea să înceapă negocierile de aderare la UE, angajații în aparatul de stat și în societățile cu capital mixt reprezentau 65% din total, respectiv peste 3,5 milioane de persoane, arată datele Institutului Național de Statistică.

Abia în 2004, numărul lor scade sub două milioane de persoane, însă și atunci reprezentau circa 43% din totalul salariaților. În momentul aderării la UE, România avea 3,1 milioane de salariați în sectorul integral privat, adică în companiile cu proprietate privată și integral străină, în schimb avea 1,7 milioane de angajați la stat.

În perioada crizei, atunci când firmele private au fost nevoite să se restructureze pentru a supraviețui, reducerile de personal fiind una dintre soluții, numărul salariaților a scăzut până la 2,79 de milioane în 2010.

Din 2010 până în 2014, aparatul de stat a scăzut și el cu circa 200.000 de persoane, ajungând la peste 1,3 de milioane, cam atât cât este și în prezent. La nivelul anului 2017, angajații la stat reprezentau aproape o treime din total.

Facebook Forum

Multimedia

Șerban Nicolae critică „foia de parcurs”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:41 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG