Linkuri accesibilitate

Pe cine îngrașă taxa pe zahăr. Ce alte țări o mai folosesc


Taxarea băuturilor răcoritoare cu conținut mare de zahăr ar aduce la buget, în patru luni, 320 de milioane de lei (68 de milioane de euro)

Ideea Guvernului de a taxa zahărul din băuturile răcoritoare mai este folosită și de alte state, cum ar fi Mexicul, însă în România pare mai degrabă „o foame de bani” și mai puțin o chestiune de sănătate, este de părere analistul economic Dragoș Cabat.

„Trecând peste explicațiile de marketing legate de sănătatea populației, au o foame de bani extraordinară”, comentează, pentru Europa Liberă, analistul economic Dragoș Cabat.

Într-un proiect de ordonanță de urgență, Guvernul a anunțat că vrea să impună o acciză pe băuturile răcoritoare care conțin mult zahăr. Astfel, pentru băuturile care conțin între 5-8 grame de zaharuri la 100 de ml, acciza o să fie de 0,8 de lei pe litru. Ea crește la 1 leu pe litru pentru răcoritoarele care au peste 8 grame de zaharuri la 100 de ml. Impactul bugetar calculat pentru patru luni ar fi de 320 de milioane de lei (68 de milioane de euro), iar potrivit notei de fundamentare, „această măsură descurajează consumul de alimente nesănatoase și aduce venituri care pot fi investite în educație și sănătate”.

Cabat: Sumele care ar veni la buget din această taxă, insuficiente

Dragoș Cabat subliniază că sumele aduse la buget prin această taxă sunt „insuficiente față de scăderile pe care le-au făcut la bugetul Educației pentru că, apropo, spun că banii aceștia ar trebui să ajungă la educație, dar, pe de altă parte, bugetul la Educație l-au scăzut cu 1,3 miliarde de lei. Încearcă să adune bani de unde pot”. Cum alegerile prezidențiale bat la ușă, iar anul viitor este tot unul electoral, cheltuielile cu pensiile și salariile trebuie onorate, „este nevoie să crească bugetul pe partea de venituri, nu pot pune taxe pe poporul votant”, mai subliniază el.

Explicația oficială pentru introducerea acestei taxe vine pe fondul îngrijorării cu privire sănătatea populației, fără a fi precizată care este situația în România. „În Uniunea Europeană, 52% din populația adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporție 17% suferă de obezitate”, este precizat în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență. Din statistici reise însă că România nu stă chiar atât de rău la acest capitol. Potrivit raportului privind starea sănătății al Comisiei Europene, care ia în calcul date de la nivelul anului 2014, România are cel mai mic procent de persoane obeze din rândul statelor UE, doar 9,1%. Este adevărat însă că „printre adolescenți, numărul persoanelor supraponderale și obeze este mai mic decât media europeană, însă a crescut de peste două ori în ultimul deceniu, de la 7% în 2005-2006 până la 16% în 2013-2014”, arată studiul.

Tot cercetările mai arată și faptul că gradul de obezitate este mai mare în rândul populației cu venituri scăzute, și invers în rândul celor cu venituri mai mari. Din acest punct de vedere, dorința Guvernului de a investi banii rezultați din această acciză în educație și sănătate ar avea sens, crede Dragoș Cabat, mai ales că „pentru a-i face pe oameni conștienți de riscurile de sănătate, trebuie să îi educi. Acum ar trebui să se și întample așa”.

Analistul economic avertizează că „durează un timp destul de lung până când oamenii își vor schimba preferințele pentru că va costa ceva mai mult sucul. Chiar daca ar crește prețul cu 10%, nu e ceva ce omul vede foarte clar. Așa cum este și în cazul țigărilor, consumul este unul foarte inelastic, adică indiferent de preț, oamenii dacă s-au obișnuit cu sucurile respective, le vor consuma. Nu vor trece imediat pe apă plată și apă minerală”.

Pe termen lung, atrage el atenția, din punct de vedere al sănătății, cu cât prețul este mai mare, cu atât oamenii se vor gândi de două ori dacă vor să cumpere și să consume astfel de produse.

Dincolo de creșterea prețului, fapt asupra căruia au venit deja atenționări din partea Asociației Naționale a Băuturilor de Răcoritoare, Dragos Cabat spune că primul efect al acestei accize va fi de fapt majorarea importurilor de zahăr, „respectiv prin cei care au fabrici în afară, în detrimentul celor care mai au fabrici în România și oricum ies pe pierdere de mulți ani. astfel, anumiți producători din afara UE – Republica Moldova, Ucraina, Turcia – o să devină mai ieftini decât să produci zahărul aici”.

Taxarea zahărului din răcoritoare, din Danemarca până în Mexic

La nivel global, intenția de a descuraja consumul de produse considerate nesănătoase nu este însă una nouă, iar ideea de a pune o taxă pe zahărul din băuturile răcoritoare mai este aplicată în destule state din UE și din lume.

De altfel, prima țară care a introdus această taxare a fost Danemarca, încă din anii 1930. În ultimii ani, tot mai multe țări europene au început să introducă taxe pe zahăr, printre care și Franța (în 2012), Ungaria (în 2011) sau Marea Britanie (taxa anunțată în 2016 a intrat în vigoare în 2018).

Una dintre țările cu rata cea mai mare a obezității, Mexicul, a introdus această taxă de 1 peso (circa 22 de bani) în 2014, ceea ce a dus la o creștere de 10% a prețului pentru aceste produse, arată un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. După doi ani, studiile au arătat că, în medie, consumul a scăzut cu aproape 8% și că o parte din cele peste 2,6 miliarde de dolari strânse în acest răstimp au fost folosite pentru instalarea de fântâni cu apă în școli.

OMS subliniază faptul că băuturile cu conținut ridicat de zahăr contribuie la apariția diabetului și obezității, dar și la căderea dinților și că, la nivel global, în 2014, 39% dintre adulți erau supraponderali, iar 13%, obezi.

Potrivit calculelor OMS, din 2011 până în 2030 pierderile din PIB-ul global cauzate de diabet ar totaliza 1.700 de miliarde de dolari, dintre care 800 de miliarde de dolari ar fi resimțite de statele cu venituri mici și mijlocii. De aceea, OMS recomandă ca statele să combine taxarea, cu restricții de marketing pentru aceste produse, în special în ceea ce-i privește pe copii, și cu politici educaționale, pentru a reduce supraconsumul de zahăr și a opri creșterea numărului de diabetici.

Facebook Forum

Multimedia

Bodog: Nu am fost niciodată chemat la DNA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:50 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG