Linkuri accesibilitate

Când se uită în oglindă, cabinetul Biden vede America diversă. Cum rămâne România în urma timpurilor


Joe Biden a selectat membri din toate grupurile etnice sau rasiale, și chiar pentru prima dată un membru deschis al comunității LGBTQ, pentru a avea un cabinet care să oglindească pe cât de aproape posibil societatea americană

Președintele Biden a preluat mandatul de președinte al Statelor Unite într-o perioadă în care societatea americană este extrem de divizată. Primul mesaj pe care îl transmite, prin nominalizările făcute în cabinet, este unul al incluziunii.

Biden a selectat membri din toate grupurile etnice, rasiale, și, pentru prima dată, un membru deschis al comunității LGBTQ, pentru a avea un cabinet care să oglindească pe cât de aproape posibil societatea americană.

Liderii care militează pentru drepturi civile l-au lăudat deja pe Biden pentru că și-a respectat promisiunea de a crea un cabinet care să reflecte mai bine evoluția demografică a țării. Cu toate acestea, arată că este doar un prim pas făcut și se declară moderat-optimiști privind felul în care mandatul Biden va schimba SUA, din acest punct de vedere.

Se așteaptă ca administrația democrată să adopte politici care să ducă la schimbări substanțiale pentru comunitatea afro-americană. Cabinetul va fi judecat dacă poate să pună capăt pandemiei Covid-19 și să asigure acces la vaccinuri pentru comunitățile defavorizate, să susțină legislația privind drepturile de vot, să revitalizeze economia, să promoveze reforma Poliției într-un fel care să stopeze problema abuzurilor asupra persoanelor de culoare și să inverseze politicile anti-imigrație ale lui Trump.

Cum arată cabinetul

Primul semnal a fost transmis de Joe Biden încă din campania electorală, când a ales-o pe senatoarea Kamala Harris pentru a-i fi vicepreședinte. Astfel, Kamala Harris a devenit nu doar prima femeie care ocupă a doua funcție în stat, dar și prima de culoare și prima cu origini asiatice. Tatăl lui Harris era din Jamaica, în timp ce mama sa din India.

Generalul în rezervă Lloyd Austin va deveni prima persoană afro-americană care va conduce Pentagonul, dacă va confirmat de către Senat. Alejandro Mayorkas poate fi primul imigrant și primul latino-american care va ocupa funcția de Secretar pentru Securitate Internă.

Avril Haines a fost deja confirmată de Senat ca prima femeie care va conduce serviciile naționale de informații, iar Janet Yellen este pe cale să fie prima femeie din fruntea Departamentului Trezoreriei.

De asemenea, Xavier Becerra va fi primul latino-american care va conduce Departamentul pentru Sănătate, în timp ce Deb Haaland, propusă secretar pentru Interne, va fi prima persoană nativă americană dintr-un cabinet prezidențial.

O noutate vine și din nominalizarea lui Pete Buttigieg la Transporturi, primul membru deschis al comunității LGBTQ care ajunge într-o asemenea funcție.

O democrație consolidată, liberală, înseamnă că la nivel de decizie există o oglindire a societății în întreaga ei diversitate", comentează la Europa Liberă Mihaela Miroiu, profesor la SNSPA și militantă feministă.

Iar o analiză CNN arată că Joe Biden a urmărit cu mare atenție cum arată Statele Unite demografic, pentru a încerca ca această imagine să se oglindească în cabinetul său.

Cum arată demografic cabinetul Biden în comparație cu populația SUA
Cum arată demografic cabinetul Biden în comparație cu populația SUA

Mesajul lui Biden

„Este un mesaj clar pe care încearcă să îl dea administrația privind toate problemele care s-au agravat în ultimii ani și au dus și la mișcarea Black Lives Matter. Ele nu sunt ignorate de administrația Biden. Și la inaugurare s-a putut vedea o suprareprezentare a femeilor, persoane afro-americane, latino-americane. Este un mesaj pe care încearcă să îl transmită celor care nu sunt deranjați de multiculturalism și diferențe etnice. Nu știu în ce măsură va fi acceptat de cei care l-au susținut pe Donald Trump până în ultimul moment,. Și nu sunt puțini – 74 de milioane de voturi", spune Claudiu Tufiș, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale cu ajutorul unei coaliții pestrițe, formată din moderați, radicali, progresiști, dar și republicani dezamăgiți de Trump și printr-un mesaj în care a încercat să vorbească despre unitate, după patru ani de divizare profundă a societății.

El a ales să sublinieze această unitate și prin felul în care a fost organizată inaugurarea, unde au fost invitate mai multe femei, dar și reprezentanți ai comunităților de latin-americani și afro-americani.

Afro-americana Amanda Gorman a devenit miercuri cel mai tânăr poet din istoria Americii care marchează tranziția de putere. Poemul său „The Hill We Climb” (Dealul pe care îl urcăm) a oferit o viziune plină de speranță pentru o țară profund divizată.

Republicanul Garth Brooks a cântat „Amazing Grace", un poem creștin din secolul 18, în timp ce vedeta pop Jennifer Lopez a adresat un mesaj în spaniolă.

„Mesajul este pentru populație mai mult decât pentru politicieni. Dacă populația va accepta acest mesaj și va fi mai puțin radicală, atunci și politicienii vor trebui să se mute după populație și să încerce să colaboreze mai bine decât au făcut în ultimii ani sub Trump", arată profesorul Tufiș, care a studiat politici comparate la Penn State în SUA.

Trecând peste simbolistica debutului de mandat, Joe Biden va avea multe de făcut pentru a reuni o țară divizată de zeci de probleme și amintiri neplăcute ale trecutului.

„În general grupurile de tipul white supremacy (nr. supremația albă) s-ar putea să nu fie mulțumite de alcătuirea actuală a cabinetului, dar problema e de cursă lungă: ce politici de educație vor avea SUA pentru a-i respecta pe ceilalți în deplină demnitate și în deplină solidaritate indiferent de rasă, etnie, sex, religie? Se pare că rămâne să se împlinească într-un orizont de timp puțin mai mare", arată Mihaela Miroiu.

România, exemplu negativ la diversitate

În timp ce în Statele Unite este celebrată diversitatea, România a oferit în decembrie, la învestire guvernului, un record negativ. Din 21 de membri, inclusiv prim-ministrul și vicepremieri, doar unul singur este femeie - Raluca Turcan, la Ministerul Muncii.

„În România este o problemă, nu știu cât de de rapid o putem rezolva până când nu se modifică modul în care partidele decid să își selecționeze candidații. Legislație există și ea impune partidelor să își pună femei pe listele electorale, problema este că partidele ocolesc esența acesteia și nominalizează femei pe locuri neeligibile. Din acest motiv avem un Parlament cu un număr redus de femei. Este o problemă care ține de partide, la nivel de societate nu cred că este o problemă în a vota femei", crede Claudiu Tufiș.

Mihaela Miroiu vorbește inclusiv de responsabilitatea femeilor din politica românească, pentru că ar fi ales să fie loiale șefilor de partid, în loc să promoveze o agendă proprie feministă, în timp ce șefii de partide au recrutat doar figuri obediente.

„Stăm foarte prost în România. E și rezultatul faptului că în general șefii politici recrutează femei obediente, care nu au o agendă feministă sau o agendă a reprezentării politice a femeilor, ci agenda șefilor lor. Cât timp recrutarea se va face în acest fel, lucrurile nu se pot schimba", e de părere Mihaela Miroiu.

Când vine vorba de reprezentare etnică, România a prevăzut prin lege un statut al minorităților naționale, care au membri în Camera Deputaților, în timp ce minoritatea maghiară reușește să fie unită și să susțină UDMR, partid care a reușit să se mențină mereu în zona puterii. În schimb, comunitatea romă nu este deloc reprezentată:

În România, există această formă de intoleranță latentă de a respinge ceea ce este diferit, mai ales dacă acestea sunt persoane de etnie romă sau de alte orientări sexuale. Una este cea din societate și alta cea împământenită în legi. România are o legislația destul de permisivă privind reprezentarea minorităților naționale prin locurile atribuite în Camera Deputaților. UDMR a fost tot timpul destul de abil în a-și coordona activitățile în rândul populației de etnie maghiară pentru a fi ales. Ideal ar fi dacă și populația romă ar reuși să se organizeze și să mobilizeze pentru a face un front comun în alegeri și a avea o reprezentare romă care să corespundă procentului din populație", spune Claudiu Tufiș.

Dacă Statele Unite are în administrația Biden un membru deschis al comunității LGBTQ, în România acest subiect continuă să fie tabu.

„În ce privește reprezentarea comunităților sexuale diferite de heterosexuali, prejudecățile sunt foarte mari, iar cultura politică și civică e foarte joasă. Motivul principal al acestei culturi joase este și că foarte puțini minoritari sexuali ies în public să recunoască apartenența, să spună despre ce vorba și să facă lumea să înțeleagă. Pare că mai degrabă că este o categorie nebuloasă, sunt foarte puțini care au acest curaj. Nimeni nu capătă cu adevărat drepturi dacă nu se manifestă și nu le cere", arată profesoara Mihaela Miroiu.

În România nu au trecut foarte mulți ani de când a fost decriminalizată homosexualitatea. Românii sunt încă o societate tradițională și nu se uită cu ochi buni la tipuri alternative de sexualitate", întărește Claudiu Tufiș.

George Simion, AUR, despre pașaportul Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00
XS
SM
MD
LG