Linkuri accesibilitate

Cât de real este scenariul „norului radioactiv” din Rusia deasupra României?


Baza navală din Severodvinsk, nordul Rusiei.

După explozia din nordul Rusiei, care a implicat material nuclear, au apărut temeri că dimensiunile reale ale accidentului sunt ascunse, așa cum s-a întâmplat la Cernobîl. Radiațiile din Europa sunt însă în limite „naturale”, iar un expert explică cel mai pesimist scenariu pentru România.

În România, speculațiile cu privire la nivelul radioactivității după accident au înflorit: s-a vorbit în mediul online și pe WhatsApp chiar despre iminența unui „nor radioactiv” care va veni deasupra țării, lucru dezmințit rapid de autorități.

Măsurătorile făcute deasupra Europei, prin programul Comisiei Europene REMon, arată niveluri foarte reduse ale radioactivității gama deasupra României, care se înscriu în limitele de jos ale emisiilor naturale, la fel ca, de altfel, deasupra întregii Europe. Harta se bazează pe stații de monitorizare independente, iar nivelul de radioactivitate din România se înscrie în intervalul 100-200 nano-Sieverts. Nivelul este foarte scăzut. Alerta începe de la valori între zece și o mie de ori mai mari.

Petre Cornel Min, șeful Centrului de Răspuns la Urgențe de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a explicat pentru Europa Liberă că valorile înregistrate deasupra Europei reprezintă „fondul natural” de radiații, înregistrat în mod constant:

Noi trăim în permanență cu radiații – solare, din scoarța terestră, la un moment dat a fost la modă discuția despre radon. Radonul se găsește în scoarța terestră și este emis în atmosferă, el contribuie la nivelul radiațiilor. Faptul că acum nivelul este foarte scăzut ne arată că nu există un factor de risc”.

Expertul explică faptul că o unitate de măsură a radioactivității pentru corpul uman este Sievert-ul, iar alerta începe când radiațiile ating valori cuprinse între micro-Sieverts și mili-Sieverts, adică într-un interval de 10 până la 1.000 de ori mai mare decât nivelul actual de 100-200 de nano-Sieverts (1 micro-Sievert înseamnă 1.000 de nano-Sieverts, iar un mili-Sievert înseamnă 1.000 de micro-Sieverts).

În urma accidentului de la Fukushima, spune Petre Min, în România au fost valori mai crescute, dar nici atunci nu au atins nivelul de micro-Sieverts.

De altfel, autoritățile ruse au recunoscut la câteva zile după accidentul de lângă Severodvinsk că nivelul radiațiilor a crescut în zonă de până la 16 ori, iar organizația Greenpeace a raportat creșteri de până la 20 de ori ale radioactivității în regiune. Autoritatea norvegiană de siguranță nucleară nu a înregistrat creșteri ale radioactivității în Norvegia, după accidentul nuclear din zona Arhanghelsk.

Aceste cifre nu sunt însă alarmante. Spre exemplu, în Marea Britanie doza medie anuală de radiații la care este expusă populația este de 2,7 mili-Sieverts, cea mai mare sursă de radiații fiind Radonul, un gaz radioactiv emanat de descompunerea altor elemente radioactive, prezente și în mediul înconjurător. Conform guvernului britanic, pentru ca un om să aibă simptome ale contaminării radioactive, ar fi nevoie de o expunere la o doză de 1.000 de mili-Sieverts, iar o doză care ar ucide jumătate din populația expusă, în decurs de o lună, ar trebui să fie de 5.000 de mili-Sieverts.

Cel mai pesimist scenariu al accidentului din nordul Rusiei

Expertul CNCAN Petre Cornel Min a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă că analizele făcute de autorități și scenariile meteorologice luate în calcul nu au relevat posibilitatea creării unui nor radioactiv care să se creeze în regiunea Arhanghelsk și să vină 2.500-3.000 de kilometri până în România. Ploaia, dimensiunile și locul exploziei (relativ la nivelul solului, nu la o altitudine mare), precum și cantitatea de material radioactiv care putea fi implicată în accident nu permit crearea unui așa-zis nor radioactiv.

Europa Liberă: Ce înseamnă mai exact un nor radioactiv, în ce constă el?

Petre Cornel Min: „Este un amestec de aer cu pulberile care sunt în aer și diverși radionuclizi, care depind de sursa respectivă”.

Europa Liberă: Și cum se deplasează?

Petre Cornel Min: „Puteți să vă imaginați o particulă ușoară, care poate pluti în aer. Dacă plouă, apa antrenează particula respectivă și se depune pe sol. De la nivelul solului, de unde se produce evenimentul respectiv, putem considera un volum finit. Când se răspândește în aer, avem un volum infinit, nu mai putem să vorbim despre o anumită concentrație. Practic, este o diluție. Ca și cum ați pune o picătură de cerneală într-o sută de litri de apă. Practic, nu se observă nimic, chiar dacă inițial ați avut ceva albastru. Efectiv este o diluție în aer”.

Europa Liberă: Există vreun risc să apară un nor radioactiv, în urma unui accident așa cum s-a întâmplat în nordul Rusiei?

Petre Cornel Min: „Din punctul nostru de vedere și al analizelor pe care le-am făcut, mai ales cu meteorologia care a fost din data de 8 august, cu predicțiile pe mai departe, și dacă ar fi fost ceva la niște niveluri foarte mari, în România oricum nu ar fi ajuns. Noi am făcut simulări, analizăm permanent pentru că în fiecare zi se updatează predicțiile meteorologice și facem analize pe scenariile respective cu noile date. Nu se poate”.

Europa Liberă: Cât de mare ar trebui să fie nivelul radiațiilor acolo ca să ajungă ceva semnificativ peste România?

Petre Cornel Min: „Nu avem date exacte despre cât de mare a fost acolo. Noi am creat propriile scenarii, mergând pe scenariul pesimist, ca să putem să analizăm. Din datele pe care le avem, explozia a avut loc la sol, deci nu se putea transporta foarte mult timp, indiferent de tipul particulelor care s-ar fi ridicat în aer. A fost ploaie, iar distanța fiind foarte mare, de mii de kilometri, din analizele noastre și conform meteorologiei, au fost foarte multe depuneri. Chiar dacă nu ar fi fost ploaie, dispersia în atmosferă tot ar fi fost mare. Nu ar fi ajuns atât de mari încât să ne punem problema că există un nor radioactiv”.

Europa Liberă: Dumneavoastră ați plecat de la ideea că a fost o explozie la nivelul solului? Pentru că primele informații erau că explozia a avut loc pe o platformă marină.

Petre Cornel Min: „Noi am făcut analizele luând în calcul mai multe scenarii, pe informațiile luate din presă. Nu avem informații oficiale despre datele reale. Dar noi am folosit mai multe scenarii, de la 10 metri înălțime până la 1 kilometru înălțime. Și am cercetat și scenariul cel mai defavorabil. Explozia la sol nu este scenariul cel mai rău. Un scenariu defavorabil – în sensul că acele particule pot fi antrenate pe o zonă cât mai întinsă – este să fie la o înălțime cât mai mare. Este vorba de împrăștiere. Un nor la un kilometru altitudine poate purta mai mult particulele. Dar ele au tendința să se depună, nu plutesc la nesfârșit, este vorba de atracția gravitațională. Iar precipitațiile favorizează depunerea mult mai rapidă”.

Europa Liberă: Lumea se raportează la Cernobîl, a rămas în mentalul colectiv. Putem să ne raportăm acum la acel accident?

Petre Cornel Min: „Nu putem să facem o echivalență între acest eveniment și un accident la o centrală nucleară, pentru că este pur și simplu vorba de cantitatea de material radioactiv. În acest caz cantitatea este infinit mai mică față de cea dintr-un reactor de centrală nucleară. Probabil că riscurile, la o astfel de rachetă, sunt strict legate de efectele mecanice, ca și în cazul unei bombe – suflul, explozia în sine. Factorii de risc sunt mai mult în zona în care se întâmplă”.

Lipsa de transparență inițială și contradicțiile autorităților ruse, după explozia de pe 8 august, de la baza navală de testare a rachetelor Nyonoksa, din nordul Rusiei (regiunea Arhanghelsk), care a ucis cinci oameni de știință ruși, i-au făcut pe mulți să se întrebe cât de mare este de fapt dimensiunea accidentului nuclear, pus pe seama exploziei unui motor de rachetă aflat în testele armatei ruse.

Populația din imediata apropiere a locului, din Severodvinsk, a luat inițial cu asalt farmaciile, pentru a-și face provizii de iod împotriva radiațiilor, iar la aproape două săptămâni de la incident lumea din zonă este nervoasă că nu a primit explicații clare despre ce s-a întâmplat și dacă există un pericol real pentru populație. „Ce este jignitor este că a fost clar o explozie și a existat radioactivitate. De ce nu au dat alarma, să spună oamenilor ce s-a întâmplat? Ne amintim de Cernobîl. Știm ce s-a întâmplat”, a declarat un localnic pentru Europa Liberă.

Facebook Forum

Multimedia

Șerban Nicolae critică „foia de parcurs”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:41 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG