Procurorii DIICOT Craiova au preluat dosarul Luizei Melencu, apoi pe cel al Alexandrei Măceșanu, în ideea că existau suspiciuni pentru comiterea unor fapte de trafic de minori. Procurorii se bazau pe informația că bunicul Luizei primise două apeluri telefonice în care i s-a spus că nepoata sa „nu mai vrea să vină acasă și este în Elveția”, iar mama Alexandrei primise un apel telefonic, la două ore după ce fata sunase la 112, în care i se spunea că Alexandra este cu „ginerele” și că „urmează să plece la muncă în Belgia”, conform motivării la arestarea preventivă a lui Gheorghe Dincă, obținută de Europa Liberă de la Tribunalul Dolj.
Ulterior, ancheta a fost preluată de DIICOT central, sub coordonarea șefului Felix Bănilă, în baza aceleiași acuzații de trafic de minori, deși celelalte acuzații – violul, omorul – nu sunt de competența acestei structuri de parchet. Ancheta ar fi putut să fie preluată de Parchetul General, unde există procurori specializați pe cazuri de omor. De altfel, de săptămâna aceasta la ancheta coordonată de DIICOT participă în total 217 polițiști și criminaliști de la structuri din București, Olt și Dolj, conform ministrului de Interne Mihai Fifor.
În spațiul public au circulat tot felul de teorii cu privire la existența unei rețele de trafic de persoane, căreia Alexandra și Luiza i-ar fi căzut pradă, ba chiar că Gheorghe Dincă ar fi parte a unei astfel de rețele. Aceste teorii nu au fost confirmate până acum de autorități, iar șeful DIICOT, Felix Bănilă, a recunoscut într-o conferință de presă că „nu există indicii” că Dincă face parte dintr-o astfel de rețea.
Mai mult, argumentația șefului DIICOT Craiova, procurorul Ionuț Ciprian Spiridon, în fața judecătoarei de la Tribunalul Dolj, care a dispus arestarea preventivă a lui Gheorghe Dincă pe 27 iulie, se bazează doar pe o interpretare discutabilă a infracțiunii de trafic de minori, conform unor specialiști în drept penal, consultați de Europa Liberă.
Procurorul o asigură pe judecătoare că infracțiunea de trafic de minori „se poate proba cu certitudine la acest moment”, conform motivării deciziei instanței, însă nu oferă vreun indiciu la vreo astfel de probă. Apoi, procurorul DIICOT argumentează că „numitul Dincă Gheorghe a abordat respectivele tinere sub pretextul efectuării unor transporturi ocazionale, intenția sa fiind de a le lipsi de libertate în scopul satisfacerii plăcerilor sexuale”.
Mai departe, procurorul definește infracțiunea de trafic de minori în cazul Alexandrei Măceșanu, în accepțiunea sa: „recrutarea, transportarea și adăpostirea minorei prin constrângere, răpire și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, dată fiind starea vădită de vulnerabilitate (susnumitul fiind o persoană masivă, cu experiență de viața, în fața căruia o minoră de 15 ani nu a avut practic nicio șansă să se opună), în scopul exploatării sale, prin satisfacerea plăcerilor sexuale proprii”.
De asemenea, în accepțiunea procurorului, etapa de „recrutare” a minorelor pentru infracțiunea de trafic de minori a constat în răpirea lor, iar scopul era violul: „modalitatea și scopul acțiunii de recrutare”.
Ce înseamnă traficul de minori
Definiția infracțiunii de trafic de minori, din articolul 211 Cod Penal, pune accentul pe exploatarea minorului: „recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia”.
Exploatarea unei persoane presupune, conform articolului 182 din Codul Penal, „supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat”, „ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, „obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală” sau „obligarea la practicarea cerșetoriei”.
Din punct de vedere semantic, conform Dicționarului Explicativ al limbii române, exploatarea presupune obținerea unui folos material sau a unui profit, de pe urma subiectului sau obiectului exploatării.
„Plăcerea sexuală proprie” ca scop al exploatării, așa cum argumentează procurorii DIICOT în fața instanței, cu greu se poate încadra la așa ceva, conform mai multor specialiști în drept penal, consultați de Europa Liberă.
Cu toate acestea, infracțiunea de trafic de minori nu era o condiție esențială pentru arestarea preventivă a lui Gheorghe Dincă, acesta fiind acuzat și de o altă infracțiune gravă, precum violul, și existând indicii privind infracțiunea de omor, probate ulterior arestării preventive a lui Dincă (procurorii nu l-au acuzat pe Dincă de omor, de la început, pentru că nu aveau încă probe la acel moment).
Era însă o condiție pentru ca acest dosar să fie instrumentat de procurorii DIICOT. De altfel, cronologia dosarelor de dispariție a Luizei Melencu și a Alexandrei Măceșanu, descrisă în motivarea instanței, arată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt au declinat cele două dosare către DIICOT Craiova, tocmai din cauza suspiciunilor inițiale de trafic cu minori – apelurile telefonice primite de rudele fetelor.
DIICOT și „proba” care le-a scăpat: mașina lui Dincă
DIICOT Craiova este structura de parchet care avea încă din luna iunie, la dosarul Luizei Melencu, imagini de pe camerele de supraveghere cu mașina lui Gheorghe Dincă – un Renault Megane break, gri – pe care însă nu au identificat-o. Dosarul stătuse din aprilie până la sfârșitul lunii mai la procurorii de pe lângă Judecătoria Craiova. Dincă a folosit aceeași mașină pentru a o răpi pe Alexandra Măceșanu, o lună mai târziu.
Șeful DIICOT Craiova a recunoscut acest lucru în fața instanței, la arestarea preventivă a lui Gheorghe Dincă, însă a motivat că în primele imagini nu se vedeau numerele de înmatriculare ale mașinii.
„Întrucât s-a constatat existența aceluiași modus operandi (răpire a unei persoane de sex feminin tânără, pieton ce apela la serviciile automobiliștilor ocazionali), inclusiv apeluri telefonice adresate membrilor familie victimei, prin care s-a încercat liniștirea lor sau inducerea unei piste false (și anume că victima are o relație cu un bărbat și au plecat amândoi în străinătate), împrejurările de timp și de loc, autovehiculul condus de persoana cercetată în cauza penală 297/P/2019 (dosarul dispariției Alexandrei Măceșanu, de la procurorii din Olt – n.r.) fiind identic ca marcă, tip și culoare cu un autoturism identificat în înregistrările unei camere video în apropierea locului unde a fost văzută ultima oară Melencu Luiza (cu precizarea că în acea înregistrare nu se distinge numărul de înmatriculare), între cele două cauze existând legături de conexitate, pentru o mai bună înfăptuire a justiției (...) s-a dispus reunirea dosarului (...) la dosarul (...)”, se arată în motivarea instanței la arestarea preventivă a lui Gheorghe Dincă.
Dincă a folosit mașina surprinsă de camerele de luat vederi în cazul Luizei, pentru a o răpi pe Alexandra Măceșanu. Documentul instanței arată că mama Alexandrei Măceșanu a vorbit la telefon cu fata, care se pregătea să plece în Caracal, pe data de 24 iulie, în jurul orei 9. Ulterior, nu i-a mai răspuns la telefon.
Mașina lui Dincă a fost surprinsă pe camere în aceeași zi, miercuri 24 iulie, oprită „în dreptul porților de acces ale Liceului Teoretic Mihai Viteazu (unde învăța Alexandra – n.r.). Din această mașină a coborât pe partea stângă o persoană de sex masculin, care s-a urcat înapoi în mașină pe ușa din stânga spate, unde a stat aproximativ 20 de minute”, conform motivării instanței la arestarea preventivă a lui Dincă.
Un procuror a explicat pentru Europa Liberă că procurorii DIICOT pot să aibă și alte probe privind traficul de minori, pe care să nu le fi prezentat instanței la arestarea preventivă sau pe care să le obțină ulterior, în cursul urmăririi penale. Mai mult, procurorii pot chiar renunța la această acuzație sau pot să îi schimbe încadrarea juridică lui Dincă. Până acum, însă, acestea sunt singurele informații publice și certe, legate de această acuzație.
Facebook Forum