Bucureștiul și Kievul au fost printre primele capitale care au felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Mai mult, președintele Klaus Iohannis a anunțat că, la invitația Maiei Sandu, va face o vizită la Chișinău imediat ce aceasta își va prelua mandatul.
La rândul ei, Maia Sandu i-a spus într-o discuție telefonică președintelui Klaus Iohannis că „va depune eforturi susținute pentru refacerea și consolidarea relațiilor cu România”.
Maia Sandu și-a centrat campania electorală pe lupta anticorupție și legături mult mai strânse cu Uniunea Europeană. În schimb, Igor Dodon, președințele în funcție și contracandidatul Maiei Sandu, a pus accentul pe ideea de „stabilitate” și posibilitatea de a obține împrumuturi de la Moscova.
Candidata pro-europeană a obținut 57,7% din voturi, cu 15% mai mult decât Igor Dodon, totul pe fondul unei participări masive a diasporei la urne – peste 250.000 de persoane. Analiștii politici arată însă că este „o victorie obținută peste tot” adică atât în interiorul granițelor, cât și în afara lor.
În ultimii ani, relațiile Chișinăului cu Bucureștiul nu au fost cele mai bune, amintește, pentru Europa Liberă, Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, deși Bucureștiul „a acordat un ajutor excepțional în contextul pandemiei și nu numai”.
De altfel, el este convins că „politica externă, care este prerogativa președintelui va fi una mai balansată, în raport cu partenerii din Vest și Est ceea ce aduce o foarte mare speranță în Republica Moldova”.
Alegerea Maiei Sandu este șansa ca relațiile bilaterale să se schimbe „în mai bine”, spune, pentru Europa Liberă, și Sergiu Boghean, coordonator de proiecte în România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.
„Ambele state au avut de întotdeauna o relație specială, care nu a depins in totalitate de factorul politic sau cel instituțional. Bunele relațiile dintre România și Republica Moldova sunt determinate de mai mulți factori din mediul academic, cultural, comercial și economic, dar in mod special de cetățeni. Însă, este evident că, din poziția de demnitar de stat, Maia Sandu va consolida și mai mult aceste relații, inclusiv prin noi parteneriate și proiecte”, a explicat Sergiu Boghean.
Pe de altă parte, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, este mai puțin optimist.
„Cât de importantă este victoria Maiei Sandu pentru România depinde de cât de importantă o fac Maia Sandu și Bucureștiul”, punctează el, amintind că, în ultimii ani, relația celor două state nu a dus la crearea unui proiect între cele două state vecine „consistent și așezat pe fundamente pe care nu le poate contesta nimeni”.
Dan Dungaciu este de părere că România trebuie să pună bazele unei relații cu Republica Moldova astfel încât relațiile să nu mai depindă exclusiv de persoana care se află la conducere.
„Ideal, o relație bilaterală este una în care nu te interesează cine e președintele Republicii Moldova pentru că prezența ta mediatică, investițională, financiar-bancară acolo este atât de puternică încât să nu mai poți fi ocolit sau ignorat. Noi încă suntem la faza anilor ‘90, de personalizare”, explică el.
Victoria Maiei Sandu a fost salutată atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de alți înalți oficiali europeni, dar și de președintele rus Vladimir Putin, care a spus că speră că activitatea acesteia în fruntea statului „va contribui la dezvoltarea constructivă a relaţiilor” dintre cele două ţări.
În opinia lui Petru Macovei, gestul liderului de la Kremlin arată că „Rusia își pregătește repoziționarea pe tabla de șah și încercă să nu mai mizeze pe Igor Dodon și probabil îi caută un înlocuitor, cineva care să aibă mai multă charismă decât acest domn”.
„Comandant de oști fără armată”
„Victoria Maiei Sandu înseamnă o oportunitate pentru instituția Președinției, care ar putea să devină mai transparentă, mai credibilă, cu mai multe ferestre de oportunități pentru a îmbunătăți imaginea externă a țării”, explica, pentru redacția de la Chișinău a Europei Libere, analistul politic Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea Giessen din Germania.
Totuși, pe plan intern, cea mai mare provocare căreia trebuie să îi facă față Maia Sandu este faptul că trebuie să colaboreze cu un Guvern socialist și cu un parlament în care formațiunea sa, Partidul pentru Acțiune și Solidaritate (PAS), nu are majoritatea. „Maia Sandu este un comandat de oști fără armată”, punctează Dan Dungaciu.
Chiar dacă s-a declarat în favoarea alegerilor anticipate, pe hârtie, declanșarea acestora este „imposibilă”, spune directorul ISPRI.
Cea mai intensă presiune pentru anticipate vine din partea lui Renato Usatîi, politician și om de afaceri controversat, considerat apropiat intereselor rusești, clasat pe locul al treilea la primul tur al alegerilor prezidențiale. Din această postură i-a îndemnat pe votanții săi ca în turul al doilea să o susțină pe Maia Sandu, tocmai cu condiția de a obține sprijin pentru alegeri anticipate.
„Pe valul acesta de popularitate de care se bucură, Usatîi își dorește ca alegerile parlamentare anticipate să aiba loc cât mai repede. Am fost cu toții martori când, în perioada dintre cele două tururi el a forțat nota pentru un plan clar de dizolvare a Parlamentului, iar Maia Sandu a spus că trebuie să existe decizii perfect legale și nu s-a aventurat să spună ca va dizolva Parlamentul până nu se întrunesc criteriile legale”, argumentează Petru Macovei, adăugînd că Republica Moldova are „o situație neobisnuită când și dreapta, și stânga – stânga însemnând Renato Usatîi – s-au unit împotriva corupției. Depinde ce va urma pe mai departe”.
În opinia lui Dan Dungarciu, alegerile anticipate nu ar putea avea loc mai devreme de primăvara-vara anului viitor, mai ales ținând cont de faptul că Maia Sandu va fi învestită spre finalul acestui an.
„Este timp suficient pentru ca partidele de drepta să aibă o poziție comună, să treacă peste orgoliile și rănile electorale”, mai spune el.
Și Sergiu Boghean afirmă că „alegerile anticipate cu siguranță ar aranja lucrurile în favoarea unei lupte anticorupție veritabile”.
Pe de altă parte, Dan Dungaciu atrage atenția că Maia Sandu mai are în față alte două opțiuni.
Ar putea încerca să lucreze cu actualul Legislativ. Dar în cazul în care Maia Sandu ar decide să colaboreze cu Parlamentul în formula prezentă, în sensul creării unei majorități proeuropene fie chiar și pe hârtie, riscul este ca ea să fie asociată cu scandalurile de corupție în care sunt implicați mulți parlamentari, ceea ce i-ar afecta eforturile anticorupție. „Are un proiect politic și nu și-l poate rata prin această majoritate nefrecventabilă”.
În al doilea rând, dacă nici nu colaborează cu Parlamentul, nici nu se ajunge la situația alegerilor anticipate, își poate construi „o echipă de consilieri foarte vocală.
Ea are tribună internă și internațională și va începe o luptă de uzură cu Parlamentul și Guvernul până când Parlamentul și Guvernul vor ceda – teoretic limita este 2023, când sunt programate alegeri parlamentare. Dar este un interval prea mare și Republica Moldova nu cred ca va rezista acestui travaliu”, conchide Dan Dungaciu. E nevoie de soluții mai rapide, dar după câte se pare nu foarte ușor de găsit.
Facebook Forum