Maia Sandu a răsturnat toate sondajele de opinie care îl dădeau și cu 10 procente în față pe Dodon, sau exit-poll-ul de la închiderea urnelor unde președintele în funcție avea 6% peste candidatul PAS.
În joc, pe lângă mandatul de patru ani în fruntea Republicii Moldova se află și direcția pe care o va lua țara. Dacă Igor Dodon este un promotor al statalității și a preferat să întrețină relații apropiate la Moscova, fără a efectua nicio vizită în patru ani la București sau la Kiev, Maia Sandu promovează o politică pro-europeană și de apropiere de România, fără a menționa din rațiuni politice subiectul unirii. În activitatea sa, a fost primită de numeroase ori și la București, și la Bruxelles, de liderii politici ai perioadei.
Calculele se fac acum pentru turul al doilea al prezidențialelor, programat pe 15 noiembrie. Fiecare tabără urmărește cu interes mesajele contracandidaților care au fost eliminați după primul tur și calculează bazinele electorale de unde pot atrage mai mulți votanți, mai ales că prezența în primul tur a atins un record negativ de sub 42,7%.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor proceselor verbale, fostul premier Maia Sandu, a obținut 36,16%, din voturi, față de președintele Igor Dodon, cu 32,61% din sufragii. Pe locul trei s-a situat primarul de Bălți, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, cu 16,9%, urmat de Violeta Ivanov, din partea partidului Șor, cu 6,49%.
Calcule pentru turul doi
Andrei Năstase, Tudor Deliu și Dorin Chirtoarcă au anunțat imediat sprijinul pentru Maia Sandu în turul doi, dar niciunul nu este validat de un număr suficient de votanți pentru a fi considerat drept un factor cheie.
Cheia pare să se joace la votanții care i-au sprijinit în turul întâi pe Renato Usatîi și Violeta Ivanov. Cu aproape 17%, controversatul primar de Bălți a spus că rezultatele arată că cetățenii Republicii Moldova vor o schimbare, alți politicieni la conducere, dar nu a exprimat un sprijin pentru vreunul din candidații din turul doi. În schimb, a acuzat că ar putea avea loc fraude.
În toamna lui 2015, Renato Usatîi și simpatizanții săi se alăturau protestelor din Chișinău, declanșate în primăvară de criza „furtului miliardului” și organizate de Platforma Civică Demnitate și Adevăr. Usatîi a format însă în perioada respectivă front comun cu liderul socialiștilor, Igor Dodon, care acum candidează pentru un nou mandat de președinte.
În 2016, el a fugit la Moscova, după ce procuratura îl acuză de tentativa de asasinare a bancherului rus Gorbunțov. Peste doi ani, Interpol a șters din baza sa de date dosarul lui Usatîi, pentru că ar fi fost motivat politic. Usatîi a revenit în Moldova după fuga oligarhului Vlad Plahotniuc, pe care l-a acuzat de fabricarea numeroaselor dosare împotriva sa și despre care procurorul general Alexandr Stoianoglo a spus că ar trebui clasate. În decembrie 2019, autoritățile ruse l-au dat în urmărire internațională într-un dosar privind scoaterea din țară a peste 15 miliarde de dolari, dosar despre care Usatîi spune că ar fi o comandă a adversarilor săi politici.
În schimb, Violeta Ivanov a fost ministru al Ecologiei în cabinetul Zinaidei Greceanîi (actual lider al socialiștilor care îl sprijină pe Dodon). Ea a intrat prima dată în Parlament pe listele Partidului Comunist, pe care l-a părăsit pentru democrații lui Plahotniuc, pentru ca din mai 2020 să intre în partidul lui Ilan Șor, personaj controversat, condamnat în primă instanță în dosarul furtului miliardului din băncile moldovenești.
„Aș crede că mai degrabă vor face unele apeluri în mare parte mai eufemistice. Bunăoară, Violeta Ivanov va spune: pentru o țară prosperă sau ceva din arsenalul de care a făcut uz pe durata campaniei, ținând cont că oricum electoratul Partidului „Șor” într-o măsură cred că foarte mare va migra spre Igor Dodon. Ceea ce ține de Renato Usatîi, cred că îi va fi dificil să spună, chit că toată campania a fost, de fapt, anti-Dodon la el, dar să zică în mod deschis că s-o susținem pe Maia Sandu cred că totuși nu o va face, poate într-o formă mai voalată o să zică că trebuie să votăm contra lui Dodon.”, arată analistul Victor Ciobanu într-o analiză pentru Radio Europa Liberă.
Pe lângă voturile candidaților eliminați după primul tur al alegerilor, cei doi finaliști vor încerca să atragă cât mai mulți votanți care au ales, din diverse motive, să absenteze la votul din 1 noiembrie. Președintele Dodon ar putea să mai adauge voturi din diaspora moldovenească din Moscova și din regiunea transnistreană.
„Aș putea anticipa o prezență mult mai masivă, de exemplu, în Rusia, or acum a fost una foarte modestă și în turul doi cu siguranță se va face uz de tot felul de procedee de mobilizare, ca de acolo să vină un vot mai masiv în favoarea lui Igor Dodon, plus, probabil, Transnistria iarăși se va „organiza” încă mai bine decât a fost astăzi cu organizarea și transportul, și tot ce vreți. Astea sunt rezervele lui Igor Dodon. În rest, inclusiv din sondajele anterioare am văzut că bazinul lui de creștere din contul celorlalți candidați este unul foarte limitat și ar avea doar, cum am zis, din Transnistria și din Moscova să mai crească", a arătat analistul.
În schimb, Maia Sandu trebuie să obțină o prezență mai mare la votul din capitala Chișinău.
„Rezerva esențială este Chișinăul, pentru că trebuie să remarcăm că în această campanie a fost o mare animozitate pe dreapta, cu atacuri reciproce și tot felul de insinuări unii împotriva altora. Acum sper foarte mult că dreapta se va mobiliza și va juca în echipă, într-un mod colectiv și dacă va asigura o prezență cel puțin cum a fost în scrutinele anterioare, Chișinăul cu siguranță nu este bazinul lui Igor Dodon, ci mai degrabă a candidatei Maia Sandu și diaspora cred că în turul doi tot ar putea să ateste o creștere destul de semnificativă, pentru că chiar a fost o surpriză pentru mine, nu mă așteptam la o prezență atât de masivă din partea diasporei", completează Victor Ciobanu.
În diaspora, a fost cea mai mare prezență din istorie la vot pentru un scrutin electoral, cu peste 140.000 de voturi exprimate.
Acuzațiile de fraudă
Campania electorală a fost marcată și de acuzații de fraudă ce au în centru votanții din Transnistria. De facto independentă după războiul din anii '90, regiunea nu se supune deciziilor de la centru dar cetățenii ei au dreptul să voteze. Asta deși candidații din Rep. Moldova nu sunt primiți pentru a face campanie la stânga de Nistru, iar informațiile din presa moldovenească pătrund extrem de greu, regiunea fiind în cea mai mare parte dependentă de sursele media rusești.
Comisia Electorală Centrală a declarat alegerile drept libere și corecte, dar presa de peste Prut a documentat numeroase curse organizate care au transportat alegătorii la urnele de votare și tentative de fraudare.
„Avem numeroase cazuri de transportare organizată a alegătorilor; avem numeroase cazuri de erori în listele electorale, erori de adrese, arondare eronată a alegătorilor în mai multe secții de votare; avem situații de încălcare a secretului votării prin prezența în apropierea de cabina de vot a mai mult de două persoane, fotografierea buletinelor de vot. Deci, cam astea sunt situațiile tradiționale care s-au întâmplat", a declarat Pavel Postică, șeful grupului de observatori de la Promo-LEX, pentru Radio Europa Liberă.
În plus, există acuzații și de mituirea alegătorilor.
„Eu le zic fraude absolut clare, pentru că în momentul în care se filmează microbuze care aduc în mod organizat alegătorii de pe malul stâng al Nistrului asta este o fraudă.
Știm, de asemenea, că aceste voturi sunt plătite, deci este mituire a alegătorilor; totodată, anticipăm răspunsurile care vor veni, mă rog, circumscripțiile vor expedia eventual aceste procese-verbale către CEC, CEC-ul va spune că acestea nu sunt dovezi clare, adică o fotografie sau ceva de genul acesta, un proces-verbal scris de cineva, o mărturie sau vor fi expediate în judecată, iar sistemul judecătoresc știm noi foarte bine cum este în Republica Moldova, cu toată reforma justiției care s-a produs până la momentul actual. Deci am văzut tot felul de judecători din „laundromat” restabiliți în funcție etc., ceea ce este, după mine, un semnal că sistemul judecătoresc va acționa în continuare așa cum a acționat pe timpul lui Plahotniuc", acuză și analistul Victor Ciobanu.
Cine sunt cei doi finaliști
Igor Dodon devine președinte în 2016, având imaginea unui promotor înflăcărat al restabilirii relațiilor cu Rusia și de adversar al guvernării pro-europene. Deși a repetat mereu că-și dorește relații bune atât cu Estul, cât și cu Vestul, a fost de zeci de ori la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, a avut puține vizite oficiale la Bruxelles și niciuna în țările vecine – România și Ucraina. Investigații jurnalistice apărute însă pe finalul mandatului său arată că Igor Dodon ar fi colaborat cu foști și actuali angajați ai serviciilor secrete rusești și ar fi coordonat la Kremlin acțiuni de politică internă și externă, acuzații calificate de purtătoarea sa de cuvânt drept „falsuri de campanie electorală”.
Igor Dodon și socialiștii își atribuie meritul - alături de formațiunile pro-europene Platforma DA și PAS - să fi reușit debarcarea guvernării democrate, în iunie 2019. Dar, deja în toamnă, socialiștii se aliază cu democrații pentru a demite guvernul condus de Maia Sandu, care-i acuză, la rândul său, că s-ar opune reformei justiției și ar încerca să profite de „moștenirea” oligarhului fugar. Șeful statului respinge aceste și alte acuzații ale adversarilor săi, cum ar fi finanțarea netransparentă a PSRM sau pretinsul „kuliok” cu bani de la Plahotniuc, pe care procuratura a refuzat să le investigheze.
Opoziția îl critică și pentru modul în care gestionează pandemia de COVID-19, ignorând măsuri antiepidemice, scoțând în stradă armata sau capitalizând electoral și geopolitic ajutoarele. Igor Dodon spune însă că guvernul face față situației, chiar dacă numărul de infectări este în creștere.
Maia Sandu este deținătoare a trei diplome de studii economice și administrare publică, dintre care una obținută la Harvard. Ajunge să dețină funcția de consilier al unuia din directorii executivi ai Băncii Mondiale, în anii 2010 - 2012. Preferă totuși să părăsească Washingtonul și să revină în Moldova.
Din toamna lui 2014 până în vara anului 2015 se asociază cu PLDM, fără să devină totuși de jure membru de partid. Face parte din trei guverne, iar după demisia premierului Chiril Gaburici este propusă de liberal-democrați la funcția de premier. Politiciana înaintează însă o serie de condiții (printre care, numirea unui nou procuror general și guvernator al Băncii Naționale), fapt ce determină PLDM să își revadă candidatul la funcția de prim-ministru, Maia Sandu ne mai regăsindu-se în noua garnitură guvernamentală.
În decembrie 2015, Maia Sandu se distanțează de PLDM, declarând că optează pentru o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”, anunță că fondează propria platformă politică, Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS.
La parlamentarele din februarie 2019, PAS și Platforma DA formează Blocul electoral ACUM, care-și propune să debarce regimul oligarhului Vlad Plahotniuc, acuzat de oponenții săi de frauda bancară fără precedent – „furtul miliardului”. Blocul ACUM obține 26 de mandate în Parlament. Patru luni mai târziu, se aliază cu socialiștii și instalează propriul guvern, condus de Maia Sandu, iar în scurt timp Plahotniuc părăsește țara. Deja în noiembrie, Guvernul Sandu este demis însă, prin moțiune de cenzură, înaintată de socialiști și susținută de democrați.
În 2016, Dodon a câștigat în fața Maiei Sandu în al doilea tur de scrutin cu o diferență mai mică de 5% și multe acuzații de fraudă electorală.
Poziția României
Deși a promis bună-vecinătate cu toți vecinii Republicii Moldova, Igor Dodon nu a avut în patru ani nicio vizită oficială la București sau Kiev, dar a fost în zeci de ocazii primit la Moscova. Retorica sa agresivă la adresa României a făcut ca Bucureștiul să își schimbe poziționarea față de Chișinău și să aleagă inclusiv să sprijine financiar direct societatea civilă și comunitățile locale fără a mai distribui banii prin intermediul autorităților centrale.
În schimb, Maia Sandu s-a bucurat tot timpul de relații apropiate în România, efectuând și prima vizita oficială în calitate de premier la București. Poziția sa pro-europeană i-a deschis numeroase uși și la Bruxelles, fiind mereu sprijină în special de grupul popularilor europeni.
„Maia Sandu. Suntem parteneri în Partidul Popular European, am fost alături de ei în mai multe momente, avem o colaborare foarte bună. Victoria Maiei Sandu reprezintă o garanție pentru traiectoria europeană a Republicii Moldova și evident că această traiectorie europeană trece prin România. Maia Sandu e un reprezentant cert al voinței spre democrație, spre Europa a cetățenilor din Republica Moldova", a răspunsul premierul Orban când a fost întrebat de Europa Liberă despre favoritul din alegerile de la Chișinău.
Facebook Forum