Linkuri accesibilitate

Ce șanse ar avea să fie declarate neconstituționale privilegiile extinse pentru conducerea ASF


Pe ultima sută de metri înainte de alegerile parlamentare, deputații au votat un proiect de lege prin care o serie de angajați ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea beneficia de mai multe privilegii, printre care protejarea de răspunderea civilă sau penală, sub motivul exercitării în mod obiectiv a atribuțiilor. În plus, conducerea ASF ar beneficia de decontarea cheltuielilor cu locuința de serviciu, cazare, transport și diurnă pentru membrii Consiliului care nu locuiesc în București.

Proiectul de lege, inițiat de deputatul liberal Florin Roman, a fost adoptat de Camera Deputaților, la jumătatea lunii octombrie, cu o majoritate covârșitoare, iar acum se află la Senat, care este cameră decizională. Senatul se află însă în blocaj, după ce PNL și USR PLUS au boicotat ședințele Biroului Permanent pentru a nu asigura cvorumul dorit de PSD pentru a putea trimite în plenul Parlamentului legea care ar fi dus la amânarea alegerilor din 6 decembrie.

Florin Roman propune în proiectul de lege ca „membrii Consiliului A.S.F., precum și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere și control, nu răspund civil ori penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fară neglijenţă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere şi control”. De asemenea, „cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (6) se suportă de A.S.F.”.

Senatoarea USR, Ramona Dinu, a criticat acest proiect de lege și a spus că USR se opune ferm adoptării acestuia : „Nici Florin Iordache nu ar fi avut curajul să propună o asemenea enormitate, respectiv imunitatea absolută pentru toţi membrii conducerii unei instituţii de control ce supraveghează ca întreaga piaţă a serviciilor financiare să funcţioneze corect, legal, conform principiilor economiei de piaţă”, potrivit News.ro.

Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, a explicat pentru Europa Liberă că potrivit Constituției, „articolul 16 e un articol care spune că nimeni nu este mai presus de lege, nu poti să creezi anumite imunități pentru anumite tipuri de persoane. Nu se justifică în niciun fel pentru aceste persoane, dacă si-au asumat răspunderea de a fi membri în consiliul acela trebuie să și răspundă pentru ce fac acolo”.

În opinia lui, șansele ca acest proiect să treacă sunt legate de decizia politică a majorității din Senat și de decizia președintelui de a promulga această lege, dar nu va trece însă de filtrul CCR. Dacă cineva va sesiza Curtea Constituțională acest proiect de lege, mă tem că nu va trece”.

În plus, avocata Elenina Nicuț subliniază pentru Europa Liberă faptul că prin acest proiect de lege se creează „o barieră, o supraasigurare pentru membrii Consiliului ASF în fața unei acțiuni directe a unui petent”.

Mai mult, conducerea ASF ar primi astfel un statut privilegiat în raport cu restul cetățenilor în general și respectiv funcționarilor din alte instituții și autorități în special. De ce să primească ei privilegii și să nu primească funcționarii ANAF?”, argumentează ea, subliniind totuși că, în acest caz, nu este vorba de imunitate, fiindcă este menționată existența unui proces între părți.

În expunerea de motive, inițiatorul susține că și membrii Consiliului Băncii Naționale a României beneficiază de astfel de protecție.

„Pentru similaritate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, considerăm că și membrii Consiliului ASF și personalul autorității cu atribuții de supraveghere și control trebuie să fie exonerați de la răspunderea civilă sau penală, după caz, în situația în care instanțele judecătorești constată buna credință și lipsa neglijenței în îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii actelor ori faptelor în exercitarea atrobuțiilor legale de supraveghere și control. Astfel, aceștia vor putea să își exercite atribuțiile de supraveghere și control în mod obiectiv, în limita competențelor legale, fără a fi supuși unor eventuale presiuni generate de apariția unor articole tendențioase în presă sau de nenumărate acțiuni în instanță, formulate cu rea credință, cu scopul destabilizării și decredibilizării activității ASF”, se arată în expunerea de motive.

Avocata Elenina Nicuț subliniază că nu se poate pune semnul de egalitate între cele două instituții. Potrivit ei, BNR este o instituție publică independentă, armonizată și cu legislația europeană, în timp ce ASF este o autoritate administrativă autonomă.

Pe de altă parte, ea atrage atenția că astfel e mult mai greu să ajungi să tragi la răspundere într-o formă sau alta membri ai consiliului ASF, nu că nu ai putea, dar ar fi mult mai greu pentru că trebuie să treci peste tot felul de condiții - în primul rând trebuie să răstorni formula cu buna-credință, dar buna- credință se prezumă prin Codul civil”. Practic, „căciula este doar pentru membri”.

Avocata mai arată că, în cazul în care un cineva dă în judecată un membru al Consiliului, cheltuielile sunt suportate de ASF: „este o problemă inclusiv de cheltuire a fondurilor lor”.

Proiectul de lege mai prevede și o serie de beneficii pentru membrii Consiliului ASF care nu locuiesc în București, în condițiile în care veniturile celor nouă membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară sunt semnificative.

O analiză a Hotnews, a arătat că opt dintre cei nouă membri au avut în 2019 venituri între 5.500 de euro pe lună și 11.300 de euro pe lună. Cel de-al nouălea membru, Nicu Marcu, fost vicepreședinte al Curții de Conturi, a fost votat abia anul acesta în funcția de președinte al ASF, iar salariul președintelui este estimat la peste 12.000 de euro pe lună.

Autoritatea de Supraveghere Financiară este responsabilă cu autorizarea, reglementarea, supravegherea și controlul entităților din piețele financiare non-bancare românești: asigurărilor, a pensiilor private, precum și a pieței de capital.

Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri în care a fost implicat recent ASF este cel al sancționării NN Pensii și a directoarei companiei de la vremea respectivă, Raluca Țintoiu.

Pe 12 aprilie 2017, NN Pensii a transmis o scrisoare clienţilor prin care îi informa că au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private şi le-a recomandat să urmărească permanent ce se întâmplă cu pensia lor.

Liderul PSD de atunci Liviu Dragnea a cerut la vremea respectivă acțiuni dure din partea ASF, pentru a fi un exemplu și pentru alte multinaționale. ASF a impus atunci o amendă uriașă de 750.000 lei, iar Ralucăi Țintoiu i-a aplicat o amendă de 100.000 lei și i-a retras posibilitatea de a se mai angaja 10 ani pe o funcție similară de conducere în România și UE.

La sfârșitul săptămânii trecute și la doi ani distanță de la sancțiune, fosta șefă a NN Pensii a câștigat la Înalta Curte procesul împotriva ASF.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG