Linkuri accesibilitate

Ce câștigă statul român dacă CEC va fi listată la Bursă


CEC Bank este deținută de statul român, prin Ministerul de Finanțe

Listarea băncii de stat CEC la bursa de la București este o mișcare bună, consideră analiștii consultați de Europa Liberă, însă insuficientă pentru a acoperi gaura făcută în buget de creșterea pensiilor și salariilor.

„Eu sunt adeptul listării la bursă a tuturor companiilor de stat”, a spus premierul Ludovic Orban, după ce ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat, săptămâna trecută, că CEC Bank va merge pe bursă până la finalul anului viitor. În acest sens, pachetul care ar urma să fie listat ar fi de minimun 20%.

Premierul admitea că, prin listarea la bursă a unor companii de stat, cum ar fi CEC Bank, Hidroelectrica, aeroporturi, există posibilitatea obținerii unor finanțări.

Cu alte cuvinte, acesta ar putea fi una dintre sursele pentru a putea acoperi din deficitul bugetar. În 2019, deficitul bugetar a ajuns la 4,4%, mult peste pragul de 3% acceptat de UE, iar guvernul speră ca anul viitor să îl poată coborî măcar sub 4%.

Pe de altă parte, prin listarea la bursă, în companiile de stat s-ar asigura o transparență mai mare, prin raportările pe care trebuie să le facă în mod sistematic și regulile pe care trebuie să le respecte după ce devin companii publice.

„Categoric ar putea fi gata până la finalul anului următor, dacă se ia decizia politică de a lista”, a explicat pentru Europa Liberă, analistul economic Dragoș Cabat, care punctează că „industria bancară nu este una complicată, iar în 2-3 luni s-ar putea face listarea”. De altfel, la Bursa de la București mai sunt listate și alte bănci comerciale, cum ar fi BCR, BRD sau Banca Transilvania.

Practic, sunt mai multe etape prin care trebuie să treacă o companie sau o instituție bancară în momentul în care vrea să se listeze la bursă, una dintre cele mai importante fiind lansarea ofertei publice inițiale. În această etapă, investitorii, atât instituționali cât și persoane fizice, care ar dori să achiziționeze o participație mai mică sau mai mare, sunt anunțați că se pot cumpăra acțiuni. Dacă oferta are succes, adică se depășește un anumit volum de subscrieri, compania sau instituția bancară poate trece în etapa următoare și poate primi undă verde pentru a ajunge pe Bursa de la București.

Dar, în momentul în care oferta este deschisă investitorilor, aceștia pot să fie instituții precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau fonduri internaționale. De asemenea, investitorii, de orice fel ar fi ei, pot veni din orice colț al lumii, atât din Vest cât și din Est.

„Nu este nicio problemă să pui pe bursă CEC-ul câtă vreme în prospectul de listare scrii că statul își păstrează «acțiunea de aur» (echivalentul unui drept de veto, n.r.) și își păstrează și majoritatea, peste 50%, într-o formă sau alta”, mai argumentează Dragoș Cabat, care atrage atenția că nu poți opri investitorii care vor să vină să cumpere acțiuni la CEC, dar „dar cât timp statul are majoritatea și își păstrează un golden share, care este o garanție suplimentară pe termen lung, nu te încurcă”.

În ansamblu, venirea pe bursă a CEC ar însemna ca, din consiliul de administrație să facă parte oameni independenți, în sensul în care nu ar mai fi toți numiți de Ministerul de Finanțe, unicul acționar, în numele statului român, așa cum se întâmplă în prezent, și nici nu ar mai fi o atât de mare presiune pe numirea președintelui băncii, subliniază analistul economic. În plus, ar asigura o transparentizare a activităților care ar putea deschide mai mult banca spre nevoile pieței.

În plus, Bursa de la București a îndeplinit recent criteriile cerute de FTSE Russell, liderul mondial de clasificare a indicilor bursieri​, și a promovat la statutul de piață emergentă secundară, iar potrivit specialiștilor, odată inclusă o țară în această categorie, există posibilitatea să vină „un aflux de capital extern în cumpărarea anumitor acțiuni de pe piață”, mai ales că există anumiți investitori care nu pot veni pe bursă decât dacă aceasta are statut de piață emergentă​

Pe de altă parte, dacă listarea CEC la bursă este folosită doar ca instrument pentru ca statul să mai poată acoperi creșterea cu 40% a pensiilor, care ar urma să intre în vigoare în septembrie anul viitor, fără a împinge deficitul să crească și mai mult, economiștii atrag atenția că este doar o soluție punctuală și insuficientă.

Dacă ar lista un pachet minoritar de cel puțin 20%, statul nu ar obține mai mult de un miliard de lei, spune analistul economic Dragoș Cabat. Drept comparație, doar în 2019, deficitul bugetar se ridică la peste 21 de miliarde de lei.

„Listarea CEC-ului și vânzarea licențelor 5G, de pildă, se produc anul viitor și se câștigă probabil câteva miliarde, dar obligațiile care sunt create cu pensiile și salariile sunt pe perioadă lungă, iar în anii următori nu mai poți să scoți din pălărie niște venituri extraordinare pe care eventual le poți și identifica în 2020”, amintea anterior economistul Aurelian Dochia de instrumentele de finanțare pe care statul român le-ar avea pe termen scurt pentru acoperirea creșterilor de pensii și salarii.

Cât despre posibilele soluții pentru finanțarea deficitului, economiștii cred că împrumuturile de pe piețele internaționale rămân soluția, mai ales că în România nivelul datoriei publice permite astfel de măsuri.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG