Linkuri accesibilitate

Ce e de urmărit la alegerile locale, pe lângă finala Firea-Dan


București, Timișoara, Constanța orașele indecise. Cât va conta importul de primari al PNL, se va opri căderea PSD? Pătrunde USR în rural? Dispar sateliții PSD? Primele semne apar duminică.

Alegerile de duminică ne arată radiografia momentului pentru popularitatea partidelor, stabilesc cine va cheltui mare parte dintre cele 80 de miliarde de euro acordate în următorii ani de Uniunea Europeană, vor expune momentul în care apar explicații pentru decalajul imens între regiuni, dintre orașe și sate.

BUCUREȘTI, orașul unde este concentrat nu doar PIB-ul cel mai mare/cap de locuitor, dar se află și 10% dintre votanții acestei țări, are cea mai strânsă și mai pasională luptă politică din ultimii 16 ani. Este de urmărit dacă București va încăpea pe linie în adminsitrarea PSD, ca în 2016, sau dacă va fi câștigat de Nicușor Dan, de USR și PNL. Ar fi o revenire la un trend politic rupt în 2000, când partidele de dreapta administrau orașul. Gabriela Firea, cea care a purtat o campanie murdară la adresa lui Nicușor Dan, în cazul în care câștigă, își va consolida poziția în partid, însă va avea de înfruntat un consiliu general în care este greu de crezut că va putea obține o majoritate. USR și PNL sunt cotate cu peste 50%, la care se pot adăuga și voturile celor de la PMP, partidul care absoarbe nucleul încă activ de susținători ai lui Traian Băsescu. Este posibil ca PSD să fie izolat la votul politic pentru consiliile Capitalei și de sectoare?

Dintre sectoarele bucurește, I, cel mai bogat, și VI, unul dintre cele mai numeroase, sunt revendicate cu șanse de USR, prin Clotilde Armand, și Ciprian Ciucu (PNL). În cazul în care sondajele de opinie (controlate de PSD în cea mai mare parte) au făcut predicții corecte, este posibil ca patru sectoare din București să rămână la PSD, mai puțin III, unde Robert Negoiță a schimbat în ultima clipă partidul, îndreptându-se către formațiunea lui Victor Ponta.

CONSTANȚA atrage atenția pentru că este posibil să-și schimbe culoarea politică prima dată în 20 de ani. După ce a stat captiv sub gruparea Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu vreme de 15 ani, orașul a rămas în 2016 în fieful PSD, prin alegerea unuia dintre discipolii celor doi (care sunt condamnați pentru corupție în mai multe dosare). Este vorba despre Decebal Făgădău, care se confruntă din nou cu liberalul Vergil Chițac, rectorul Universității Mircea cel Bătrân. De data aceasta, distanța este mică între cei doi, cu un avans al liberalului. Și la votul politic, pentru Consiliul Județean (CJ) este de urmărit dacă PNL și USR vor putea colabora într-o majoritate, după atacurile reciproce din timpul campaniei.

TIMIȘOARA rămâne în administrarea lui Nicolae Robu (PNL), ales din 2012, când s-a introdus votul într-un singur tur, sau este câștigat de Dominic Fritz, germanul revenit în România în urmă cu 13 ani și care candidează din partea USR-PLUS? Este o luptă și aici între două tipuri de mentalități, la care PSD nu participă.

Mai este de urmărit dacă se predă ștafeta lin sau se rupe guvernarea locală a PNL la Oradea și Arad. Ilie Bolojan nu mai candidează la primăria Oradea, se duce la Consiliul Județean, unde este creditat cu prima șansă. Întrebarea este dacă secundul său, Florin Birta, va câștiga în fața contracandidatului său la primăria orașului, Emilian Pavel (PSD). În aceeași situație este și Arad, unde Gheorghe Falcă, europarlamentar acum, a condus primăria orașului din 2004, iar de data aceasta va candida Laurențiu Călin Bibart împotriva reprezentantului trimis de la centrul PSD, fostul ministru Mihai Fifor.

Ce urmărim la partide

PNL mizează pe câștigarea alegerilor locale. La votul politic, dacă au dreptate casele de sondaje, liberalii ar putea obține numărul cel mai mare de voturi în consilii județene, însă nicăieri nu poate obține majoritatea direct prin vot. Va trebui să se asocieze cu USR, de scorul căruia depinde pentru guvernarea locală, cel mai probabil și de al altor partide.

Liberalii urmăresc și bifarea categoriei „cele mai multe mandate de primari”, țintă pentru care a acceptat migrația a peste 100 de primari PSD. Important va fi însă câte mandatele de președinți de CJ și câte mandate de primari ai marilor orașe va obține. Pentru PNL, București este pierdut, în condițiile nu și-a nominalizat niciun candidat, doar l-a sprijinit formal pe Nicușor Dan.

  • Pe termen lung este de urmărit care este costul pe care îl va plăti acest partid pentru importul masiv de candidați și pentru no combatul de la București. Nu a dat posibilitatea formării unei noi generații de lideri, care să contribuie la întrevăzuta guvernare de după alegerile parlamentare.

PSD, partidul aflat la jumătatea scorului electoral din urmă cu patru ani, va afla dacă s-a oprit din cădere. Îl ajută infrastructura din teritoriu. Avea jumătate din numărul primarilor din 2016 (peste 1.500), a luat primari de la alte partide în cei trei ani cât a guvernat, ajungând la 2.000, iar pe ultima sută de metri a pierdut peste 100 dintre ei. Este important câți președinți de CJ va mai avea și mai ales dacă îl paște izolarea în guvernarea locală - dacă va participa la formarea majorităților.

  • Ce este important la socialiști este de observat dacă valul de revoltă la adresa guvernării PSD se va fi domolit după dispariția de pe scena publică a lui Liviu Dragnea și a Vioricăi Dăncilă.

USR-PLUS este la prima confruntare locală de la constituirea ambelor partide. USR s-a înființat după scorul bun al unui experiment politic din jurul lui Nicușor Dan. PLUS a apărut înaintea europarlamentarelor de anul trecut. Este interesant de urmărit dacă alianța celor două partide obține voturi și în afara centrelor urbane universitare. Un vot relevant în mediul rural ar arată dacă USR se consolidează. Mai importante sunt însă relaționările. În primul rând, din nou pe liste comune, cele două partide sunt departe de a-și fi consacrat o percepție clară în rândul electoratului, iar disensiunile dintre unii dintre responsabilii celor două partide s-ar putea transforma în tensiuni. În al doilea rând, sunt importante și colaborările cu PNL în formarea majorităților din consiliile locale și județene. Dacă va continua valul de acuzații reciproce pe care l-am urmărit în campania electorală, sunt tot mai zădărnicite planurile de guvernare comună după scrutinul parlamentar

  • Drumul lui Nicușor Dan în USR, în cazul în care ar pierde Bucureștiul, așa cum și colaborarea sa cu Vlad Voiculescu (PLUS) în interiorul primăriei, dacă va fi învingător, sunt puncte de interes.

În perspectiva alegerilor parlamentare, este de văzut dacă vor trece pragul electoral formațiuni precum ALDE, PMP și ProRomânia. Pentru ALDE și ProRomânia este cu atât mai important cu cât PSD susține că nu va încheia alianțe electorale cu niciunul dintre cele două formațiuni în decembrie. Acum există. Punctuale.

Pro România, partidul înființat de Victor Ponta în vara lui 2018 din nemulțumiții de la PSD, a trecut pragul de 5% la alegerile europarlamentare și s-a clasat pe un loc onorabil la prezidențiale, cu Mircea Diaconu. La alegerile locale însă, Ponta, după eșecuri repetate de aliere cu PSD, nu a adus locomotive în partid care să tragă formațiunea sa. Robert Negoiță, primarul de la sectorul III, cu șanse de obținere a celui de-al treilea mandat, nu are suficientă acoperire încât să propulseze la nivel național ProRomânia. În aceste condiții, vom vedea dacă cei mai importanți sateliți ai PSD se vor regăsi în viitorul parlament, iar indiciul îl aflăm duminică seara, la anunțul primelor rezultate ale alegerilor locale.

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG