Linkuri accesibilitate

Ce legi deschid ușile Rusiei. Gazprom își extinde piața în România


Schimbările legislative în sectorul energetic, făcute din scurt și fără studii de impact, diminuează investițiile în domeniu și încurajează importurile de gaz rusesc. România devine astfel mai vulnerabilă în fața Moscovei, potrivit unui raport al Expert Forum.

Moscova își exercită influența în regiune printr-un set de instrumente care s-au dovedit eficiente, între ele, intervenția militară, alimentarea conflictelor în fostele state ale URSS, războiul hibrid, dezinformarea, dar și folosirea gazului ca armă economică și politică, potrivit raportului „Politica energetică a Kremlinului, un canal de influență”, realizat de Expert Forum și finanțat printr-un grant al National Endowment for Democracy.

România este considerată, cel puțin în teorie, independentă din punct de vedere energetic fiindcă are producție proprie de gaze naturale și în anumite perioade produce curet electric peste necesități. Țara are, deci, potențial de a fi exportatoare de energie, datorită numărului mare de hidrocentral și termocentrale, dar mai cu seamă pe seama energiei nucleare care se produce la Cernavodă. Ținând cont de aceste date, documentul mai precizează că România poate deveni un competitor serios în regiune pentru furnziorii de energie din Rusia. Astfel, ar avea capacitatea de a juca împotriva Gazpromului în Ungaria, în Bulgaria și în Republica Moldova sau împotriva Inter RAO în Moldova..

Cu toate acestea, după câțiva ani în care România părea să-și fi reformat sectorul energetic, prin liberalizarea pieței și prin aplicarea principiilor de bună guvernanță, în 2017-2018, coaliția PSD-ALDE, aflată la guvernare, a pus frână acestui avans.

Vulnerabilitățile României vin din „proasta guvernare și din faptul că sunt adoptate politici ad-hoc” ne-a explicat Otilia Nuțu, specialistă în energie în cadrul Expert Forum, adăugând că „anul trecut a fost mai rău ca niciodată”.

Două exemple din legislația recent adoptată sugerează nu doar descurajarea investițiilor într-un sector aflat în plină dezvoltare, ci și vulnerabilizarea acestuia: Legea offshore și Ordonanța de Urgență 114. Otilia Nuțu argumentează că, prin Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, au fost introduse o grilă de impozitare și obligația companiilor de a vinde 50% din producția de gaze pe bursa românească. Totul fără să fi făcut în preaabil un studiu de impact:

Legea offshore a fost făcută pe genunchi, s-au băgat pe ultima sută de metri niște prevederi destul de greu de îndeplinit pentru companii și care, le-au făcut să stea să se gândească dacă mai continuă sau nu investițiile. După aceea, s-a dat faimoasa ordonanță 114 care a mai introdus taxe noi (companiile din energie trebuie să plătească o taxă anuală de 2% din cifra de afaceri, n.r.) și a mai plafonat încă pentru trei ani pretul pentru gaze (pentru consumatorii casnici, n.r.)”.

Specialista de la Expert Forum subliniază că, în ciuda plafonării prețului pentru consumatorii casnici, această soluție găsită prin OUG114 nu a dus la egalizarea prețrilor. Efectul a fost invers, importurile din Rusia au crescut, la fel și prețul gazului. Otilia Nuțu enunță și o dilemă permanentă a tranziției românești:„nu e clar dacă aceste măsuri sunt doar efectul slabei guvernări sau la mijloc au fost și interese rusești

Experta în energie este de părere că „România ar trebui în continuare să aplice regulile europene”, așa cum a făcut înainte să adopte cele două acte normative: piața românească era liberalizată, iar prețurile după liberalizare erau aproape stabilizate (consumatorii casnici, la fel ca cei industriali își pot alege ce furnizor doresc din piața de energie), dar au crescut după OUG 114.

Acești pași făcuți înapoi – cum ar fi creșterea artificială a importurilor de gaze prin reglementare, atunci când nu era nevoie – creează portițe prin care interesele Gazpromului pot continua să cântărească greu, prin crearea unei piețe sigure pentru gigantul rus. Practic, explică, Otilia Nuțu, Gazprom, este într-o poziție extrem de avantajată, mult mai bună chiar decât dacă ar fi într-o poziție de monopol. Cu alte cuvinte, Gazprom poate să crească oricât de mult prețul, căci cerere va exista, iar ANRE, reglementatorul pieței, poate răspunde doar solicitându-le producătorilor interni să crească producția, la un preț care e și așa reglementat, ca urmare a OUG 114 (68 lei/MWh).

Pe de altă parte, multe dintre companiile interesate să investească în prerimetrele din Marea Neagră au tergiversat lucrurile, după OUG 114, ceea ce dă, cel puțin pe termen scurt, un avantaj important Rusiei.

„Cantitățile de gaz din Marea Neagră sunt destul de semnificative pentru țări precum Bulgaria, România, Ungaria, Republica Moldova – aici ar fi putut să fie o concurență reală, nu imediat, ci în decurs de 3-4 ani până s-ar fi ajuns la exploatarea lor”, mai subliniază Otilia Nuțu.

Raportul „Politica energetică a Kremlinului, un canal de influență” notează că România vrea să exporte gaz, dar că această dorință a rămas la nivel declarativ. Exemplul dat de document scoate în evidență că în timp ce Republicii Moldova îi expiră contractul cu Gazprom în 2019, renegocierea acestuia s-ar fi putut face în condiții mai bune pentru Chișinău dacă ar fi avut, înainte de această dată, o alternativă veritabilă din partea României.

Pe de altă parte, pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, lipsa alternativelor referitoare la energie le fac mai vulnerabile în fața deciziilor Kremlinului, în contextul în care Rusia, fie prin funizarea de energie, fie prin tranzitarea gazului, joacă un rol important pentru aceste economii.

„Să luam situația din România și să o multiplicăm cu zece”, caracterizează Otilia Nuțu situația energetică din Ucraina și Republica Moldova: „sunt mult mai prost guvernate, corupția este mai mare, regulile europene sunt mai puțin aplicabile, chiar dacă cele două ar trebui să aplice integral reglementările europene”.

În eventualitatea în care nu s-ar mai tranzita gaz prin Ucraina – în contextul în care Turkish Stream și Nord Stream 2 sunt în construcție – România va fi „cel mai puțin afectată din regiune, pentru că aici există și producție proprie”, explică Otilia Nițu.

România ar putea pierde în plus și tarifele de tranzit pentru conducta Isaccea – Negru-Vodă, prin care se transportă gaz rusesc către Bulgaria. Gazul importat ar putea să fie mai scump, însă ar putea veni, prin nord, prin viitorul Nord Stream 2.

​Raportul precizează că „din punct de vedere financiar, impactul cel mai mare îl va resimți Ucraina, care va pierde toate sumele pe care le încasa din tranzitare, circa 2 miliarde de dolari anual, explică experta în energie: „impactul nu va fi faptul că nu vor mai primi gaze (din Rusia, n.r.), căci vor veni din UE, ci faptul că vor încasa mai puțin din tarifele de tranzit”

Nici Republica Moldova nu ar fi într-o poziție mai avantajoasă, mai ales că ar avea dificultăți dacă ar vrea să importe gazul din Ucraina.

„Conductele sunt construite în anii ’70- ’80, la o capacitate foarte mare. Ca să poți să transporți gaz, să folosești conducta ucraineană și pentru producția de acolo și ca tranzit din Europa trebuie să existe o anumită presiune – asta ar fi cea mai mare problemă pentru regiunea asta”, punctează Otilia Nuțu.

Multimedia

Senator PNL: Am fost detașat trei ani la PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG