Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți pacienți care au trecut prin boală, dar care se plâng și acum de consecințele bolii.
Mădălina C. are 27 de ani și în octombrie s-a infectat cu coronavirus. Mădălina a trecut cu bine de boală, dar la câteva săptămâni și-a dat seama că îi cade părul mai mult decât înainte. În plus, au început să o doară dinții. Din discuțiile cu medicii a aflat că acestea pot fi încadrate la consecințele trecerii prin boală. În prezent, ia mai multe vitamine pentru întărirea sistemului imunitar.
O altă pacientă, Roxana G., are 50 de ani și a avut COVID-19 în noiembrie anul trecut. Chiar dacă se simte bine și s-a și vaccinat între timp, are și acum dureri de cap și simte o oboseală nefirească, lucru care nu se întâmpla înainte de boală.
Un alt pacient vindecat de COVID-19, Constantin M., de 51 de ani, face terapie pentru recuperarea respirației pentru că a rămas cu plămânii afectați în proporție de aproape 50%. A făcut boala la finalul lunii noiembrie, însă sechelele nu i-au trecut nici acum, iar din acest motiv merge la recuperare la Institutul „Marius Nasta”.
Magda A., în vârstă de 40 de ani, a făcut boala la finalul anului trecut. La mai multe luni de la vindecare, a rămas cu unele consecințe din punct de vedere neurologic. Medicii neurologi i-au spus că durerile de cap cu care a rămas sunt o nevralgie trigeminală, pentru care ia tratament.
Medicii spun că urmările bolii diferă de la o persoană la alta. Nu au o explicație pentru faptul că aceste sechele apar la unele persoane, iar la altele vindecarea este completă. Sunt, deocamdată, prea puține studii despre consecințele bolii.
Urmările depind de imunitatea fiecărui organism
La Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca vin din ce mai mulți pacienți cu probleme apărute după vindecarea de COVID-19.
„Sunt pacienți care au fost în condiție critică, sau chiar în Terapie Intensivă, și nu ajung să aibă aceste dizabilități. Aici depinde de imunitatea și posibilitatea de reacție a fiecărui organism. Dar sunt și pacienți cu forme ușoare sau asimptomatice, care au aceste repercusiuni. E o mare varietate. Și, în funcție de sistemul afectat, procesul acesta de recuperare post-COVID trebuie să le integreze pe toate”, spune Sanda Patrichi managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.
Sunt pacienți care rămân cu o condiție psihologică de anxietate și uneori cu tendințe depresiveMedicul neurolog Sanda Patrichi
Problemele de sănătate cel mai des întâlnite după vindecarea de COVID-19 sunt cele pulmonare. „Acestea apar mai ales la pacienții care dezvoltă fibroză post-COVID și aici sunt cazuri care au trecut și prin forme ușoare sau asimptomatice și au dezvoltat un grad de fibroză pulmonară cu insuficiență respiratorie”, arată medicul.
Alte probleme post-COVID sunt legate de sistemul neurologic și de cel muscular.
„Sunt pacienți care au stat imobilizați la pat, care dezvoltă afectare de putere musculară, sistem musculo-scheletal sau blocaje articulare sau dureri la mobilizare. Sunt pacienți care dezvoltă simptome pe sistemul nervos cu amorțeli, cu furnicături, cu diminuarea puterii, cu amețeli. Sunt pacienți care rămân cu o condiție psihologică de anxietate și uneori cu tendințe depresive”, mai spune medicul.
Sanda Patrichi spune că recuperarea pentru toate aceste probleme se face integrat, dar în funcție de fiecare individ în parte. Numărul de pacienți post-COVID care se adresează centrului de recuperare crește în permanență.
„Dacă inima, sistemul nervos sau musculo-osos sunt afectate, trebuie mers integrat și la terapia pentru inimă, și terapia pe sistem nervos, și la lipsa mobilității. E un complex de urmări care pot fi secundare trecerii prin COVID. Fiecare pacient trebuie evaluat și stabilit programul acesta de terapie post infecție pe afectarea organelor fiecăruia”, a mai spus medicul.
Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca a publicat mai multe ghiduri de recuperare post-COVID pentru pacienți. Unul dintre acestea este cel pentru respirație și cuprinde: metode simple de ușurare a respirației.
Jumătate dintre pacienți rămân cu oboseală cronică
Medicii au observat că, la o parte dintre pacienți, aceste dizabilități post-COVID sunt o continuare a procesului de vindecare, dar la alții apar după o anumită perioadă de timp.
Medicul Adrian Marinescu, specialist epidemiolog la Institutul „Matei Balș" din Capitală, arată că trebuie făcută o diferență între convalescența care poate dura câteva săptămâni și urmările îmbolnăvirii.
„Jumătate dintre pacienții cu SARS-CoV-2 rămân cu sindromul de oboseală cronică; și rămân cu el pentru o perioadă care depășește o lună, lucru pe care nu îl întâlnim în mod normal după o infecție virală. Uneori simptomatologia rămâne persistentă. De exemplu, pacientul rămâne pentru o perioadă lungă de timp cu o tuse, cu febră pentru săptămâni de zile”, arată Adrian Marinescu.
În ceea ce privește tipul de urmări pe termen lung, acestea pot fi de mai multe tipuri.
Cu cât pacientul a avut o formă severă cu atât sunt șansele mai mari ca leziunile să rămână într-o oarecare măsură.Medicul Adrian Marinescu
„În primul rând sunt cele pulmonare, cele mai frecvente, dar pot fi neurologice, cardiace, care apar în general în formele grave. Cu cât pacientul a avut o formă severă cu atât sunt șansele mai mari ca leziunile să rămână într-o oarecare măsură. Concret, când pacientul are o aprindere pulmonară importantă, cu insuficiență respiratorie, foarte frecvent se întâmplă ca el să plece acasă cu insuficiență respiratorie cronică și să aibă nevoie de oxigen pe o perioadă de luni de zile. Acest lucru se explică prin faptul cămapare fibroza pulmonară și rămâi cu ea – nu știe nimeni pentru ce perioadă”, explică Adrian Marinescu.
Trebuie să mă vaccinez după ce m-am vindecat de COVID-19?
Cu toate că a trecut un an de la debutul pandemiei de coronavirus și studiile privind consecințele bolii sunt puține, oamenii de știință încearcă să afle cine anume se poate îmbolnăvi de forme grave ale coronavirusului.
Potrivit SkyNews, cercetorii britanici de la un laborator de la Porton Down, lângă Salisbury, efectuează în prezent un studiu pilot în care analizează probele de sânge luate pacienților din spitale și compară apoi modul în care sistemul lor imunitar reacționează la boală.
Un studiu efectuat anul trecut în spitalele din Italia și publicat în jurnalul JAMA arată că 87,4% dintre pacienții care s-au vindecat de COVID-19 au raportat persistența a cel puțin unui simptom, în special oboseală și dispnee.
Experții în sănătate spun că persoanele care au fost deja bolnave cu COVID-19 ar trebui să se vaccineze pentru a avea o imunitate mai bună. În același timp, persoanele care au avut COVID-19 și s-au vaccinat pot prezenta reacții adverse intense chiar și după o singură doză, spun experții citați The New York Times.
Într-un studiu publicat în luna februarie de medicii de la Mount Sinai Hospital se arată că persoanele care erau infectate anterior vaccinării au raportat mai frecvent oboseală, cefalee, frisoane, febră, dureri musculare și articulare după prima doză, decât cei care nu au fost infectați. Însă cei care au avut COVID și s-au vaccinat au avut niveluri mult mai mari de anticorpi după prima și a doua doză de vaccin.
Medicii spun că persoanele care au avut forme ușoare de COVID par să aibă niveluri mai mici de anticorpi și este posibil să nu aibă protecție împotriva variantelor mai contagioase ale virusului. Tocmai de aceea e necesară vaccinarea și în cazul persoanelor care, teoretic, s-au imunizat natural.
