Linkuri accesibilitate

Ce urmează pentru Guvernul Orban. Și pentru PSD


Ludovic Orban face politică din 1990, la PNL

Marea vulnerabilitate a Guvernului Orban este lipsa majorității, într-un an electoral și după o guvernare care a fragilizat economia și credibilitatea externă a României.

Învestirea Cabinetului Ludovic Orban a pus capăt, nimeni nu știe pentru câtă vreme, celor 19 ani în care actualul PSD a guvernat nemijlocit România, din cei 30 de ani de postcomunism. Lor li s-ar putea adăuga și alți trei ani în care PSD a dictat măsuri guvernamentale, deși nu s-a aflat la Palatul Victoria.

Este vorba despre perioada cuprinsă între primăvara lui 2007 și până la finalul lui 2008, când a susținut în Parlament Cabinetul minoritar Tăriceanu (PNL -UDMR) adoptând legi aplicate de guvern sau de anul 2016, când a dictat din Parlament legi puse în practică de Guvernului minoritar Cioloș. Ne putem aminti doar de Legea celor 100 de taxe, din 2016, pentru a înțelege puterea pe care a avut-o PSD de-a lungul timpului.

În 30 de ani, PSD a lipsit de la Palatul Victoria în perioada 1997-2000 (guvernarea CDR), de la începutul lui 2005 până în primăvara lui 2007 (guvernarea PNL-PDL), Guvernele Boc și Ungureanu (din 2010 până în primăvara lui 2012), ca și în perioadele menționate ale Cabinetelor minoritare Tăriceanu și Cioloș. În guvernul Cioloș, PSD a avut un fost lider ca vicepremier, pe Vasile Dâncu.

Misiunea Cabinetului Orban este în mare măsură a unui guvern kamikaze, dacă luăm în considerare că urmează un an cu mare miză electorală - alegerile locale și parlamentare, care ar putea schimba fața administrației locale și structura Parlamentului, dacă se continuă trendurile indicate de alegerile europarlamentare - un PSD egal cu USR și depășit cu o mică diferență de PNL. Or cele șapte procente pe care le are acum în avantaj PNL se pot risipi tocmai într-o guvernare minoritară.

Orice demers de reparare a regresului indicat de Comisia Europeană privind statul de drept, MCV, orice măsură economică așteptată de mediul de afaceri român sau străin, ca și celelalte măsuri anunțate, au nevoie de majoritate parlamentară. Cu un PSD în opoziție, un partid disciplinat care a știut să se refacă după înfrângeri, cu ProRomânia cu ambiții de ascensiune pe fondul scăderii social-democraților, raportul rămâne același - PSD și partidul lui Victor Ponta (ProRomânia) dețin jumătate din voturile actualului legislativ.

Și dacă se va fărâmița PSD, până la alegerile parlamentare (oricând se vor convoca, anticipat sau la termen, vor exista 202 voturi care se vor afla în competiție cu PNL.

Urmează luni de încercări și de aducere a negocierilor la rangul de căpătâi pe care îl au politică.

Ce va fi la îndemână este numirea funcțiilor vacante din fruntea parchetelor centrale - Parchetul General, DNA, DIICOT -, pentru că va depinde de propunerile ministrului Justiției. Însă aplicarea recomandărilor MCV, mai cu seamă desființarea Secției Speciale de investigare a magistraților sau revenirea Legilor Justiției la forma de dinaintea mandatului lui Tudorel Toader vor fi pietre de încercare pentru acest guvern care s-a angajat că nu va da ordonanțe de urgență (nici nu-i mai permite referendumul din primăvară) și nici nu-și va asuma răspunderea.

Urmează luni de verificare a angajamentelor opoziției- a partidelor aflate în opoziție față de PSD. Orice guvernare de dreapta a eșuat din lipsa stabilității interne. Și guvernarea CDR , și guvernarea Alianței DA au readus la putere un guvern PSD întărit și mai coeziv. De data aceasta, timpul pe care PSD îl are la dispoziție este mult mai scurt, de doar un an și va curge în dezavantaj în cazul în care se vor declanșa alegeri anticipate.

Însă partidele de opoziție se vor afla în competiție electorală - despre PNL și USR este vorba - fiindcă miza este cine va da primul ministru după scrutinul parlamentar.

Va fi dificil pentru Guvernul Orban, dacă și-a propus, într-adevăr, reforme. Dacă va gestiona pe ritm dictat de PR și se va descurca în administrarea unor chestiuni urgente, fără prea mare impact, atunci îi va fi mai ușor, nu însă și în fața electoratului anti-PSD, demobilizat în 2016 și activ civic la protestele ultimilor trei ani, în apărarea statului de drept, abstracta sintagmă care a căpătat un înțeles comun și net din 2004 încoace.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG