Linkuri accesibilitate

Ce a făcut și n-a făcut Vlad Voiculescu: 3 bile albe și 3 negre


Ministruș Sănătății, Vlad Voiculescu

„Între premierul Florin Cîțu și ministrul Sănătății Vlad Voiculescu nu există neînțelegeri”, susține Dan Barna. Liderul USR PLUS nu a uitat însă să atragă atenția că președintele Iohannis a transmis coaliției că ministrul „trebuie susținut”. Aviz amatorilor. Iar aceștia nu lipsesc, premierul nefiind singurul care îl atacă pe Voiculescu.

Cîțu i-a cerut miercuri ministrului să-i prezinte un raport cu măsurile luate, începând din decembrie, pentru pregătirea valului al treilea al pandemiei. I-a mai transmis că trebuie să organizeze săptămânal conferințe de presă despre evoluția pandemiei. E singurul ministru căruia i-a solicitat așa ceva, deși probleme mai sunt și în alte părți.

Indiferent de denumire, neînțelegeri sau tensiuni, relațiile dintre cei doi nu par a fi cele dintr-o lună de miere, dar esențial este dacă, într-adevăr, Vlad Voiculescu reușește să gestioneze eficient ministerul și pandemia și să ia măsurile care se impun într-o perioadă care deja se prefigurează a fi extrem de complicată. Deci, ce a făcut și ce n-a făcut ministrul?

Bile negre

1. Neplata la timp a personalului din centrele de vaccinare

Informația că personalul medical din centrele de vaccinare este neplătit de două luni a fost dată de Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei, și s-a dovedit reală. Voiculescu a dat asigurări că plățile se vor face, justificând că întârzierea se datorează unui funcționar public din minister care nu a trimis la timp actele către ministerul Finanțelor. „Trebuia să completeze o hârtie, să o semneze, să o trimită mai departe. Nu sunt lucruri pe care le face ministrul”, declarat Voiculescu.

E adevărat, dar obligația ministrului este să supravegheze ca astfel de lucruri să nu se întâmple în plin val trei de Covid, nu găsească un acar Păun.

2. Suplimentarea cu întârziere a paturilor de la ATI

Despre iminența apariției celui de-al treilea val al pandemiei specialișii au avertizat deja de circa o lună de zile, pe fondul răspândirii noilor tulpini de coronavirus. Cazurile au crescut în toată Europa, care a impus noi restricții, iar în România curba este ascendentă în ultimele două săptămâni, pentru ca săptămâna aceasta să fie depășite 6.000 de cazuri trei zile la rând. Numărul pacienților internați la terapie intensivă a ajuns joi la 1.286 de persoane, iar vineri a fost depășit pragul depășit 1.300 de cazuri. Criza paturilor de la ATI a fost principala problemă în toamnă în perioada celui de-al doilea val. Spre deosebire de atunci, acum secțiile de terapie intensivă sunt deja pline, lipsa paturilor fiind deja acută deși suntem abia la debutul celui de al treilea val. În București, de exemplu, nu mai erau deloc locuri la ATI, la nivelul țării mai erau doar 20-30 paturi libere.

De abia săptămâna aceasta, pe 15 și 16 martie, ministrul Vlad Voiculescu a anunțat că numărul paturilor va fi suplimentat cu 190, ajugându-se astfel la cifra de 1.600 cerută de premier.

3. Încremenirea în sistemul spitalelor Covid și non-Covid

Voiculescu nu s-a preocupat de regândirea sistemului de spitalizare împărțit în Covid și non-Covid, care și-a dovedit limitele pe mai multe paliere. Pe de o parte, actualele spitale Covid și suport Covid se dovedesc insuficiente în momentele de vârf ale pandemiei, lucru care s-a văzut deja în toamna anului trecut, când nu doar locurile la ATI lipseau, ci și cele din spitale. Pe de altă parte, din cauza scoaterii din circuit a unor spitale, ceilalți pacienți au fost într-o măsură privați de îngrijire medicală. Sistemul a fost eficient la începul pandemiei, când toată Europa era depășită de situație și s-au căutat soluții disperate, dar între timp s-a trecut la alt sistem.

Despre regândirea sistemului se discută deja de câteva luni, în sensul ca toate spitalele să aibă secții Covid și să fie capabile să asigure circuite separate, dar în mod efectiv nu s-a luat nicio măsură. Medicii din spitalele transformate în Covid au protestat în repetate rânduri, experți în sănătate au atras atenția că este momentul să se treacă la un alt tip de organizare.

Bile albe

1.Introducerea focarelor în calculul incidenței

Una dintre primele măsuri anunțate și puse în practică de ministrul Voiculescu a fost reintroducerea focarelor în calculul ratei infectărilor. Excluderea acestora a dus la scăderea artificială a incidenței la mia de locuitori, în funcție de care se decid măsurile restrictive, inclusiv carantinarea.

„Cu acești indicatori se poate ști situația din țară și eventuale măsuri. Nu trebuie să le vedem ca restricții, ci ca măsuri care ne ajută să ținem situația sub control”, a declarat secretarul de stat Andreea Moldovan.

Măsura nu a fost privită cu ochi buni de Comitetul Național pentru Situații de Urgență și nici de responsabilii locali, care se puteau trezi că județele lor își schimbă culoarea din verde în galben sau chiar roșu.

Excluderea focarelor din calculul incidenței a fost decisă în octombrie anul trecut pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei, deși ea contravenea practicilor recomandate de Centrul European pentru Controlul Bolilor.

2. Publicarea numărului de teste defalcat pe județe

Ministerul Sănătății a publicat în 6 martie datele referitoare la numărul de teste făcute pe fiecare județ, lucru cerut de mai mult timp de medici și specialiști în sănătate publică. Din aceste informații s-a văzut limpede diferența mare de testare între județe și corelația dintre numărul de teste și rata de infectare din fiecare județ.

Scoaterea la lumină a acestor date a provocat noi dispute, fiind evident că județele aflate în zona verde fac foarte puține teste, unele până în 200 pe zi, iar cele care fac multe teste au un număr ridicat de îmbolnăviri, fiind în zona roșie.

În contextul scandalului generat de această realitate, mulți medici au cerut creșterea testării și au atras atenția că România nu se poate baza doar pe vaccinare în lupta cu valul trei al pandemiei.

Polemica a dat rezultate: săptămâna trecută au fost făcute cele mai multe teste de la începutul pandemiei, potrivit raportului Institutului Național de Sănătate Publică, iar Ministerul Educației a început și el să publice incidența pe localități.

3. Transparentizarea datelor privind centrele de vaccinare

Publicarea datelor referitoare la centrele de vaccinare cu circuit închis a provocat cel mai mare scandal, pentru că ele au arătat existența unei vaccinări paralele pentru cei considerați „esențiali" și pentru familiile acestora, în cazul militarilor. În București, de exemplu, 80% din centrele de vaccinare nu apăreau în platforma oficială și peste 7.000 de așa-ziși „esențiali” se vaccinaseră peste rând.

Premierul Florin Cîțu, într-un exercițiu ratat de autoritate și de transparență, a „vorbit” cu șeful Corpului de Control care s-a „autosesizat” și a descins la Ministerul Sănătății. Și la INSP. Secretele invocate de premier și de ministrul de Interne, Lucian Bode, s-au dovedit a fi date de interes public.

Rezultatele scandalului au fost însă benefice și în această situație: centrele Armatei au fost deschise publicului pentru etapa a treia de vaccinare, prin decizia ministrului Ciucă, au fost înființate alte noi centre.

În cât timp parcurg pompierii 200 de metri din cauza mașinilor parcate ilegal
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:20 0:00
XS
SM
MD
LG