„Nu voi fi candidat la alegerile europene. Îmi voi dedica toate eforturile responsabilităților mele actuale cu hotărâre fermă, până când vor ajunge la capăt. Voi fi întotdeauna un susținător fervent al unei Europe democratice, puternice, unite și stăpână pe propriul destin. La sfârșitul acestui mandat, voi reflecta asupra naturii și direcției viitoarelor mele angajamente”, a anunțat Charles Michel vineri, pe contul său de Facebook.
În postare, președintele Consiliului European explică faptul că în momentul în care și-a anunțat candidatura la alegerile europarlamentare programate în iunie 2024, a considerat campania electorală pentru noua funcție compatibilă cu mandatul pe care îl are în prezent, cu o delimitare clară între cele două roluri.
Totuși, anunțul său a dat însă naștere unor reacții intense și diverse speculații în media, subliniază el.
„Asta a dus de asemenea și la reacții extreme - nu în interiorul Consiliului ci în afara lui - cu privire la planul de candidatură la alegerile europene, scurtându-mi mandatul și anticipând mandatul succesorului meu cu câteva luni.”
Asta în condițiile în care, potrivit lui, viitorul președinte al Consiliului ar urma să fie ales înaintea primei ședințe în plen a noului Parlament European (a cărui componență va fi stabilită în urma alegerilor care se vor desfășura în statele membre între 6-9 iunie).
O ipoteză care a stârnit îngrijorare la nivel european era cea în care premierul maghiar Viktor Orbán să preia funcția de președinte al Consiliului - lucru permis de reglementărie UE - în condițiile în care din 1 iulie Ungaria va prelua președinția rotativă a forului, până în 31 decembrie.
În condițiile în care Charles Michel anunțase inițial că va demisiona în 17 iulie, o altă variantă era cea a alegerii unui nou președinte.
Pe fondul demisiei anunțate a președintelui Consiliului, în spațiul public românesc a fost lansată ideea că inclusiv președintele României, Klaus Iohannis, care își încheie mandatul în acest an, ar putea fi un candidat. Ideea a fost vehiculată chiar de premierul Marcel Ciolacu, așa cum relata Europa Liberă în această lună.
Noul anunț al lui Charles Michel schimbă însă perspectiva. El a menționat că a luat decizia de a-și duce la bun sfârșit mandatul care expiră în noiembrie 2024 pentru a nu submina imaginea Consiliului European și a „proiectului european” sau a-l lăsa să fie folosit într-un mod eronat.
De asemenea, el a mai spus că chiar dacă respectă toate punctele de vedere, atacurile la persoană au crescut și l-au dus în situația de a reflecta cu privire la cariera sa politică de 30 de ani.
Fost premier al Belgiei, Charles Michel a fost ales președinte al Consiliului European în 2019, fiind reales în 2022 pentru un nou mandat, până în noiembrie 2024.
