De la începutul anului, spitalele din țară au făcut achiziții directe în valoare de 1,3 miliarde de lei. Spitalul de Urgență din Neamț, unde au murit 10 bolnavi într-un incendiu, a plătit servicii și produse de 12 milioane de lei. Lipsa licitațiilor, a specialiștilor în echipamente medicale și a unui necesar pentru aceste produse extrem de scumpe fac ca sistemul sanitar să cheltuie tot mai mult, fără ca rezultatele să se vadă.
Achizițiile din sistemul medical sunt printre cele mai greu de verificat de către autorități. Puțini oameni din afara sistemului cunosc nevoile unui mare spital, puțini știu caracteristicile unui aparat medical de înaltă performanță extrem de scump și folosit la 50% din capacitate. Nu de puține ori s-a cumpărat aparatură medicală care zace nefolosită din lipsa spațiului sau a personalului specializat care să o deservească.
„În stare de urgență și alertă se apelează mult la încredințare directă. Se utilizează pe scară largă contactul cadru mai ales în achiziționarea de medicamente, ceea ce face mai greu de dovedit prejudiciul. Nu avem specialiști care să verifice dacă aparatura medicală cumpărată este conformă cu normele și cu scopul pentru care a fost achiziționată. Deseori apelăm la specialiști din sănătate sau din zona producătorului pentru aceste informații”, ne-a declarat un procuror care are în lucru dosare cu achiziții de aparatură medicală.
Achiziții netransparente
Care ar fi cauzele tragediei de la spitalul din Piatra Neamț? Subfinanțarea sistemului, lipsa spațiului, lipsa personalului specializat? Unitatea sanitară din Neamț a făcut 1582 de achiziții directe, fără licitație, de la începutul anului. De la cele mai banale lucruri necesare unei microcomunități, până la servicii externalizate de îngrijire a bolnavilor. Valoarea acestor contracte variază de la câțiva lei la sute de mii de lei.
Câteva exemple de achizițiile directe, fără licitație:
- „servicii de psihologie îngrijiri paleative”, contract semnat în ianaurie 2020, negociere directă, valoare 16.200 de lei,
- „servicii chirurgicale specializate”, preț 125 de lei/oră,
- servicii de mentenanță pentru cazane și centrale termice, contract în valoare de 12.000 de lei,
- „activități de asistență medicală specializată (urologie)” - 69.000 de lei,
- „servicii spălătorie auto interior și exterior” – 3200 de lei,
- „linii de sânge arterio venoase” - 6000 de lei,
- „brățări identificare cadavre” – 64 de lei,
- „încuietoare electrică” – 1425 de lei,
- „tifon medical din bumbac” – 4900 de lei,
- „dispozitiv sudură cupru” - 2053 de lei,
- „element amortizare pentru tija de litotritie pachet 20 bucăți” – 530 de lei,
- „kit revizie aparat sterilizat cu plasmă” – 17.500 de lei.
În total, Spitalul de Urgențe din Neamț a cheltuit de la începutul anului pe aceste servicii 12,6 milioane de lei.
Spre comparație, Spitalul Clinic Colentina din București, unul dintre cele mai mari din țară, a cheltuit 13,6 milioane de lei pe achiziții fără licitații în acest an. Datele au fost făcute publice pe pagina de Facebook de către Elena Calistru, președintele asociației Funky Citizens.
Costuri înzecite
Un medic are curajul să vorbească despre achizițiile medicale supraevaluate, contracte care rar sunt verificate de Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să aibă grijă de banul public.
„Vă dau ca exemplu un contract pentru achiziția a 10 pupinele, sterilizatoare cu aer cald. Direcția de Sănătate Publică (DSP) cere fiecărui cabinet să aibă o serie de dotări pentru a fi acreditat. Printre ele și aceste pupinele care trebuie să fie bifate, să existe în scripte. La ce folosesc ele dacă ai în spital o întreagă secție de sterilizare? La nimic. Doar birocrație. Cu toate acestea, am văzut caietul de sarcini pentru astfel de aparate, erau trecute cu 10.000 de euro bucata. Pe piață, unele dintre cele mai performanțe aparate de acest gen se vând cu 1.000 de lei. Ulterior, printr-o scamatorie contabilă am văzut că s-au cumpărat toate cu 50.000 de lei.
Știți cât au rezistat în cabinete? O lună. Au fost acoperite de asistente cu o folie pe care scria „scos din uz”. Asta se întâmplă când directorul economic, managerul de spital și șefii de secție semnează pentru achiziții supraevaluate. Nimeni nu-i întreabă nimic, Curtea de conturi nu există. Aceste aparate oricum nu erau folosite. Dacă tot le-a cumpărat, că așa cere DSP-ul, de ce nu au luat din cele ieftine de 800 de lei și au trebuit să plătească 5.000 de lei pe bucată? Toți sunt o apă și-un pământ. Asta e cu achizițiile publice din sănătate”, ne-a declarat Anatol Burlacioc, medic primar chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe „Sf. Ioan cel Nou” Suceava.
Cele aproximativ 550 de spitale din întreaga țară au cheltuit de la începutul anului 1,33 miliarde de lei de la bugetul de stat numai pe achiziții directe, fără licitație.
Aceleași spitalele au încheiat de la începutul anului 15.450 de contracte de achiziție publică. Valoarea totală a acestor înțelegeri, inclusiv contractele cadru, pentru spitalele coordonate de ministerul Sănătății sau de consiliile județene în subordinea cărora se află este de 350 miliarde de lei, fără să se vadă ceva în urma acestor cheltuieli. Ca fapt divers, bugetul ministerului Sănătății pe 2020 este de aproximativ 13 miliarde de lei.
Echipamente scumpe și nefolosite
Cele mai cunoscute dosare penale deschise în urma semnării unor contracte de echipamente și produse medicale sunt cele ale medicului Șerban Brădișteanu, Ioan Lascăr, sau a caracatiței de interese de la spitalul Fundeni.
În 2006, Șerban Brădișteanu a fost acuzat că ar fi primit mită de la o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedura desfăşurată în anii 2001-2002. Licitaţia era în valoare de 20 de milioane de dolari, iar Brădișteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de 4,5 milioane de euro. În apărarea sa, medicul a susținut că o martoră din dosar, care a decedat în timpul procesului, i-ar fi lăsat moștenire o mare parte din avere. În aprilie 2015, Brădișteanu a fost achitat în dosarul penal, însă a trebuit să returneze 644.000 de euro, bani pe care nu-i putea justifica.
În 2017, Spitalul Floreasca cumpăra din Germania un aparat pentru o barocameră cu 507.000 de lei prin doctorul Ioan Lascar. Cel din urmă era trimis în judecată de procurorii DNA după ce aparatul ajungea să fie vândut spitalului cu 3,4 milioane de lei, potrivit dosarului DNA. Deși s-a susținut că barocamera era necesară pentru a trata marii arși, în realitate ea poate fi folosită pentru tratamente antiîmbătrânire conform spuselor fostului ministru al Sănătății Vlad Voiculescu. La trei ani de la începerea procesului, Tribunalul București încă audiază martori în acest caz.
