În ciuda clarității pe care a încercat să o traseze Comisia Europeană cu privire la domeniile pe care ar trebui să se concentreze planurile naționale de cheltuire a banilor, în România, finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) e marcată de tensiuni.
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea afirmă că nivelul de colaborare cu partenerii sociali și economici pentru finalizarea PNRR ar fi „fără precedent” în România. Afirmația vine însă ca răspuns la criticile legate de faptul că Planul ar fi fost elaborat fără suficiente consultări, sau fără consultări cu rezultate „de substanță”.
De la opoziția politică, la reprezentanți ai mediului de afaceri, ai ONG-urilor, chiar și ai sindicatelor, toată lumea vrea să aibă un cuvânt de spus în privința felului în care vor fi cheltuiți acești bani europeni.
Mai mult, PNRR e invocat ca soluție pentru probleme care variază de la construirea unei noi maternități, după cum speră primarul Timișoarei, Dominic Fritz, la împăduriri, după cum sugera chiar ministrul Cristian Ghinea, la rezolvarea problemelor din „transporturi și rețeaua de gaze”, după cum anunța premierul Cîțu.
Pentru președintele Klaus Iohannis, un element cheie ar fi șansa creării de locuri de muncă, dar și cea a investițiilor în sănătate, „oportunități uriașe pe care vrem să le folosim pentru România”.
Cât de realiste sunt planurile României
În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza planurile naționale de cheltuire a banilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) după criterii clare și așteaptă „pachete de reformă coerente și proiecte pentru investiții publice”.
Ele ar trebui să aibă la bază recomandările specifice din așa numitul „Semestru European”:
Direcțiile generale în care pot fi investiți banii europeni ce provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt asociate Strategiei Anuale pentru 2021 privind Creșterea durabilă și se axează pe:
- Sustenabilitate economică
- Productivitate
- Echitate socială
- Stabilitate macroeconomică.
Bugetul discutat zilele acestea în Parlamentul României are legătură directă cu cerințele pe care trebuie să le îndeplinească Bucureștiul în contextul rigorilor europene și al liniilor trasate pentru dezvoltare. Iar România a avut deja, în decembrie, un eșec în prezentarea planurilor intermediare pentru PNRR.
„Fondurile europene reprezintă un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestora și prin efectele pozitive la nivelul societății”, arată în termeni specifici proiectul bugetului pe 2021.
MRR cere, fără echivoc, ca statele membre să aloce cel puțin 37% din acești banii investițiilor și reformei în domeniul climei, iar cel puțin 20% digitalizării.
Reprezentanții Code For Romania, o comunitate de aproape 2.000 de voluntari care identifică și creează soluții digitale pentru problemele României, avertizau recent la Europa Liberă că România are nevoie de reforme structurale în acest domeniu, nu de inițiative fără substanță, România are nevoie de standarde și specialiști.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat finalizarea consultărilor interministeriale și dezbaterilor publice pentru actualizarea PNRR, luni, în 22 februarie, într-un comunicat de presă. Acesta precizează că pe „parcursul următoarelor două săptămâni, echipa MIPE dedicată pregătirii PNRR va integra propunerile primite în toată această perioadă, iar documentul actualizat va fi transmis Comisiei Europene”.
Ministerul a dat însă termen până în 25 februarie, astăzi, celor care doresc să completeze o „Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia se pot trimite propuneri pentru actualizarea PNRR.”
Miercuri, în 24 februarie, aveau încă loc discuții. Ministrul Cristian Ghinea a scris pe pagina sa de Facebook: azi dimineață am luat decizii importante - echipa MIPE cu echipa dlui ministru Sorin Cîmpeanu. România educată în PNRR. Prioritățile pentru educație, așa cum ar urma să se regăsească în Plan, ar fi: „digitalizarea școlilor, fonduri pentru infrastructură, lupta cu abandonul școlar, învățământul tehnic și agricol adus la zi”.
„Am avut pe masă propuneri de reforme și investiții, venite de la ministere, de la ONG-uri, de la mediul de afaceri. Măsurăm cele mai bune metode de intervenție”, dă asigurări ministrul Cristian Ghinea.
Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie trimis în mod oficial Comisiei Europene până la 30 aprilie 2021. Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.
