Bună dimineața, dragi prieteni,
România a înregistrat ieri a treia seară de proteste față de ascensiunea extremei drepte/nostalgic comuniste spre guvernare. Duminică au loc alegeri parlamentare.
Cine și cu ce partide va guverna țara? Contrar a ceea ce spune candidatul care apreciază „înțelepciunea rusească” și „pacea”, guvernarea democratică se face cu reprezentanții poporului, adică cu partide politice, nu direct cu poporul. Au încercat „democrația participativă” și Lenin, și Hitler. A ieșit memorabil de prost.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Curtea Constitițională ar urma să decidă astăzi dacă va anula sau nu primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma a două plângeri depuse de candidați perdanți.
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării se adună la Cotroceni ca să discute „posibile riscuri de securitate”, în contextul acuzațiilor de manipulare online, în special pe platforma chinezească TikTok.
- Ce răspund Călin Georgescu și Elena Lasconi la întrebările esențiale: „Cine va fi premierul?” și „Ce partide vor alcătui Guvernul”.
Curtea Constituțională să fie înțeleaptă: Nu anulați alegerile!
Acesta pare să fie îndemnul ce răzbate din nenumărate luări de poziție legate de plângerile a doi candidați perdanți la alegerile din 24 noiembrie.
Este vorba despre candidatul Partidului Național Conservator Român (PNCR), Cristian Terheș, și cel Partidului Noua Românie, Sebastian-Constantin Popescu. Niciunul nu pretinde că au fost nedreptățiți direct.
Primul, apropiat de cercurile radicale de dreapta, susține că au avut loc nereguli care au permis intrarea Elenei Lasconi în turul II, în loc de Marcel Ciolacu (PSD). Al doilea că învingătorul Călin Georgescu a câștigat prin fraudă pe TikTok, după cum relatează Europa Liberă.
Dan Tăpălagă/G4Media: „Va anula Curtea Constituțională primul tur și-l va scoate pe Călin Georgescu din cursă ca pe Șoșoacă? România, la un pas de catastrofă”.
Cristian Tudor Popescu în Libertatea: „Ar fi o catastrofă și mai mare decât procentajul lui Georgescu”.
Cătălin Tolontan/Hotnews: „Anularea alegerilor din cauza Tik Tok? „Sper ca judecătorii Curții Constituționale să aibă atâta minte și să nu facă această prostie”.
Sunt câteva din editorialele legate de riscul ca voturile a milioane de români să fie nesocotite.
În timp ce pe rețelele de socializare au apărut deja amenințări, dar și mesaje de victimizare a candidatului pro-rus Călin Georgescu, politicienii pro-occidentali își declară, la rândul lor, îngrijorarea.
Candidata USR, Elena Lasconi, spune că o astfel de decizie ar fi „o încălcare gravă a democrației”, relatează Digi24. Liderul PNL, Ilie Bolojan, citat de Adevărul face apel la discernământ: „Să nu transformi o problemă complicată într-una și mai complicată”.
Ludovic Orban, Forța Dreptei, este cel mai categoric: „Nu vă bateți joc de democrație! Votul oamenilor este sfânt”, „nu aveți niciun temei legal să anulați alegerile”, spune el.
Multe dintre aceste luări de poziție invocă decizia controversată a Curții Constituționale din octombrie, când candidata SOS, politiciana pro-rusă Diana Șoșoacă, a fost împiedicată să candideze la alegerile prezidențiale. O decizie care a coagulat voturile extremiste și i-au adus victoria lui Călin Georgescu, socotesc unii dintre ei.
Ca și în chestiunea viitoarei majorități guvernamentale, liderii PSD rămân tăcuți. Ei au suferit înfrângerea cea mai usturătoare.
S-au auzit în schimb, în piețele centrale ale marilor orașe, vocile a mii de manifestanți care încearcă să avertizeze asupra riscului unui derapaj anti-occidental al României.
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, spune că totul ar putea începe cu o teribilă izolare a României, de la partea politică, la cea economică, citat de SpotMedia.
Mesajele antioccidentale ale candidatului Călin Georgescu vor avea urmări practice: retragerea marilor corporații inclusiv hypermarketuri înseamnă pierderi de locuri de muncă, sărăcie, acutizarea frustrărilor și a violenței în societatea.
În ciuda mesajelor lui Călin Georgescu care folosesc intens cuvintele liniște și pace, după cum s-a văzut inclusiv în interviul acordat ieri Realitatea TV, un post de televiziune care îl susține, evoluțiile concrete duc la riscul unor tensiuni majore, inclusiv în stradă. La Universitate a avut loc un miting pro-Georgescu, în timp ce în Piața Victoriei avea loc unul pro-democrație.
Colegul meu, Ovidiu Cornea, face o analiză de discurs. Poporul român, demnitate, credință sunt cuvinte repetate obsesiv, aproape hipnotic.
Președintele Iohannis a convocat CSAT
Scopul întâlnirii de la Cotroceni este analiza „posibile riscuri la adresa securității naționale”, după cum notează Europa Liberă care furnizează și lista discuțiilor din Parlamentul European legate de campania agresivă pe TikTok a candidatului pro-rus și luările de poziție ale CNA și ANCOM.
Digi24 adaugă răspunsul trimis de Președinție pentru Agerpres, potrivit cărora președintele nu ar fi fost informat cu privire la astfel de riscuri înainte de 24 noiembrie. Un răspuns cel puțin problematic în materie de alegere și, poate, nu numai.
Riscuri/neriscuri, Rusia/ne-Rusia, e limpede că ministrul digitalizării, Bogdan Ivan, trebuie să dea explicații, care trebuie să ajungă și la public, despre ce a căutat la sediul TikTok de la Dublin înainte de alegeri. Deja i se cere demisia.
Bogdan Ivan însuși se declară la rândul său nemulțumit de ceea ce s-a întâmplat pe rețelele de socializare.
După cum unii cer interzicerea TikTok în România, șeful adjunct al ANCOM, de pildă.
Ce premier își dorește România: Ilie Bolojan sau Diana Șoșoacă?
Candidata USR, Elena Lasconi, a spus încă din campania electorală că își dorește ca premierul României să fie Ilie Bolojan, între timp devenit președintele interimar al PNL. Forța Dreptei și REPER susțin această propunere.
Ilie Bolojan însuși vorbește despre o majoritate parlamentară care să ia în calcul direcția pro-occidentală a României, ținând seama de calculul la vot și de poziția încă semnificativă a PSD. Ilie Bolojan atrage însă atenția într-un interviu pentru SpotMedia: „Coarda a fost întinsă la maxim”, parteneriatul trebuie să fie cu alegătorii,
Ieri, Elena Lasconi a vorbit, la rândul ei, despre posibilitatea unui guvern de uniune națională, dat fiind contextul și mai ales matematica parlamentară.
E simplu:
1. Dacă USR, PNL, FD și REPER reușesc să facă majoritatea de 51% în Parlament, guvernul va fi unul de centru drepta, profund pro-occidental, premier Ilie Bolojan.
2. Dacă formula politică de mai sus nu face 51%, direcția pro-occidentală a României are nevoie de susținerea PSD. Este vorba despre acel „cordon sanitar” necesar barajului în fața influenței ruse în România, cea mai probabilă ipoteză din punct de vedere politic. Premier: Ilie Bolojan.
3. Partidele extremiste: Alianța pentru Unirea Românior (AUR), Partidul Oamenilor Tineri (POT) și SOS România a Dianei Șoșoacă fac, potrivit calculelor Europei Libere în acest moment, în diferite ipoteze, în jur de 40%. Cu câteva voturi penticostale de la PNL (Călin Georgescu e apropiat acestor cercuri n.r.) și altele suveraniste de la PSD & alții, noul președinte ar putea să o nominalizeze la premier pe șefa SOS. Aceasta condiționează sprijinul pentru alegerea Călin Georgescu de funcția de premier. Alți lideri din cele trei partide nu și-au exprimat vreo intenție sau dorință. Pe scurt, premier Diana Șoșoacă.
Pe scurt, cozile la vot duminică vor fi lungi. E folositor să știți că urnele se deschid la 07:00 dimineața.
Alte subiecte:
- Rusia a atacat din nou, masiv, în această dimineață, infrastructura energetică a țării, notează BBC. E al doilea atac de acest fel din noiembrie, pe fondul temperaturilor în scădere, cu efecte catastrofale asupra civililor.
- Premierul suedez, Ulf Kristersson, avertizează asupra riscurilor de sabotaj din Marea Nordului, după avarierea recentă a două cabluri optice. Nava chineză care s-a aflat pe traseul lor se află încă în strâmtoarea Kattegat din 19 noiembrie. China a negat orice implicare.
- Cum să faci față certurilor politice din familie. WP oferă informații utile pentru disputele cheie din SUA, azi e Thanksgiving. Pentru România, recomand istoria fascismului românesc, a ocupației sovietice (1944-1958) care a impus comunismul și pe primul dictator Gh. Gheorghiu Dej, și a penuriei din anii '80 provocate de urmașul Nicolae Ceaușescu. Le găsiți, după cuvinte cheie, și pe site-ul Europei Libere. De unde se trage suveranismul lui Călin Georgescu, găsiți aici.
Nu uitați că ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
