Narativul prin care premierul anunța că România a depășit Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitori și că, în doi ani, va depăși și Polonia a fost preluat de mulți lideri liberali în weekend și propagat ca o realizare a guvernului Cîțu.
Declarația era atribuită Băncii Mondiale, dar fusese scoasă din context și neverificată.
„Prea multă importanță s-a dat acestei declarații. Florin Cîțu pe care îl cunosc eu de când era economist nu ar fi făcut astfel de declarații politice. Mai mult decât atât, dacă ar fi făcut auzit o astfel de declarație la o conferință ar fi zâmbit, ar fi venit cu cifre oficiale și ar fi făcut și un comentariu, sarcastic probabil. Între timp, el s-a transformat din analistul economic profesionist într-un om politic, iar tendința este să îmbrățișeze genul acesta de declarații cel puțin ciudate”, spune economistul Dragoș Cabat pentru Europa Liberă.
Trei greșeli
Cabat explică unde sunt greșelile din susținerea premierului. În primul rând, este o declarație care nu a fost citată corect. „Domnul de la Banca Mondială a spus, la modul sincer, că este posibil să depășim Ungaria pentru că, într-adevăr, am redus decalajul dintre noi și Ungaria.”
În al doilea rând, oficialul Băncii Mondiale „nu se referit la PIB pe cap de locuitor”, ci cu totul la alt indice - PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, care este una dintre cele două ajustări care se pot face PIB-ului pe cap de locuitor pentru a putea fi cât mai comparabil între țări.
A treia greșeală este legată de faptul că datele invocate în discursul citat erau datele EUROSTAT, nicidecum cele ale Băncii Mondiale. „Și astea reale numai că vorbim despre cu totul altceva”, a mai precizat Cabat.
Ofensiva de imagine a premierului demis
Profesorul Andrei Țăranu spune că Florin Cîțu este într-o permanentă competiție de imagine și pentru a arăta că este un economist bun și un premier bun, chiar interimar și dorește să arate bine că face bine românilor.
„După cum observați, domnul Cîțu este acum în încercarea de ofensivă de imagine, în loc să îi facă bine, îi face mai mult rău. Pe lângă această declarație care ar fi avut o logică în legătură cu ce spunea el în vară, că România va avea o creștere economică cu două cifre, evident că el încearcă să și demonstreze acest lucru și una dintre demonstrații este că România a reușit să depășească Ungaria la PIB/cap de locuitor, ceea ce este fals”, arată analistul
Pe lângă informațiile false legate de PIB, Andrei Țăranu spune că Florin Cîțu apelează și la informații confuze, cum ar fi cea privind prezența la clubul Colectiv în noaptea de 30 octombrie 2015, dar încărcate emoțional.
„Toate aceste falsuri îl pun într-o situație mai mult decât ridicolă, lăsând impresia că are o anumită patologie în a folosi prea des aceste erori, falsuri”, completează Andrei Țăranu
Andre Țăranu crede că premierul ajunge în aceste situații pentru că nu are oameni de imagine care să-i dea sfaturile potrivite.
Ce este PIB/cap de locuitor ajustat cu puterea de cumpărare
Dragoș Cabat a explicat că declarația oficialului Băncii Mondiale face parte din realitatea actuală. România a redus din decalajul față de celelalte țări europene în mod constant la toți indicatorii legați de Produsul Intern Brut, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană și că matematic există o posibilitate extrem de redusă de a depăși Ungaria la acest indicele legat de paritatea puterii de cumpărare, dar nu există o certitudine.
„Cu cât ne vom apropia mai mult de medie, cu atât ne va fi mai greu să înaintăm și să îi și depășim pe ceilalți. Este firesc ca orice țară care a aderat la Uniunea Europeană să micșoreze decalajele și să se apropie de medie. Noi eram undeva la 20-30% din acest indicator la începutul anilor 90 și chiar 2000 și suntem acum undeva la 72% din media Uniunii Europene la acest indicator, deci am recuperat foarte mult din decalaj, dar de acum încolo o să recuperăm mai încet.
Cabat spune că PIB-ul pe cap de locuitor nu este un indice relevant. Ajustarea aceasta de PIB per cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare se face pentru a ține cont de diferențele de prețuri dintre economiile lumii.
Una este să trăiești în Elveția și alta este să trăiești în România. Cât poți cumpăra cu acest PIB/cap de locuitor în Ungaria și cât poți cumpăra în România. ”Această comparație este însă nerelevantă”, susține Dragoș Cabat, să spunem că relevant ar fi salariul mediu din țările respective.
