„Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil; toți cetățenii și firmele să plătească - să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite”, spun reprezentanții Consiliului Fiscal în cea mai recentă opinie referitoare la ultima rectificare bugetară.
Avertismentul Consiliului Fiscal vine în condițiile în care România are unul dintre cele mai mici grade de colectare a taxelor și impozitelor din UE – 26,7% din PIB în condițiile în care media europeană este de 41% din PIB - și cheltuieli cu pensiile, salariile și asistența socială care ajung aproape să înghită toate veniturile la buget.
Analistul fiscal Dragoș Cabat explică, pentru Europa Liberă, că reprezentanții Consiliului Fiscal atrag astfel atenția Guvernului că „este momentul să nu mai fie atâtea portițe, atâtea facilități către unele sectoare, așa cum au fost acordate IT-ului sau sectorului construcțiilor, unde nu se plătesc unele taxe pe salariu. Când ai multe portițe de acest tip se creează percepția în economie că unii sunt mai deștepți și alții mai fraieri”.
El argumentează că, printr-un astfel de mecanism, în care doar unele sectoare sunt „privilegiate”, se creează tentația de „neplată a taxelor și pentru alții, care, altfel, și le-ar plăti”.
Salariații din sectorul IT beneficiază, de la începuturile anilor 2000, de scutirea impozitului pe venit, adică de 10%, iar în sectorul construcțiilor, inclusiv cel al materialelor de construcții, beneficiază, din 2019 și până în 2028, de scutire la plata impozitului pe venit, dar și a contribuției pentru sănătate precum și de o reducere a cotei pentru contribuția de asigurări sociale. Măsurile au fost luate pentru a stimula dezvoltarea acestor sectoare.
În cazul IT-ului, de-a lungul anilor, și mai ales în perioada crizei economice din 2008-2009 s-a tot luat în calcul reintroducerea impozitului pe venit, însă nu a fost luată concret nicio măsură.
Pe de altă parte, un raport al Comisiei Europene de la începutul anului, arata că munca nedeclarată este în continuare mare în România, iar din estimările Consiliului Fiscal, economia subterană sau informală fiind de 21,5% din PIB.
Printre sectoarele afectate sunt construcțiile, serviciile și producția de textile. Cu toate acestea, mai nota raportul, pentru angajații din construcțiilor lucrurile par să se fi îmbunătățit după acordarea facilităților fiscale pentru acest sector.
Practic, economia subterană include fie activitățile economice ilegale, cu produse sau servicii, fie cu produse și servicii legale dar pentru care persoanele implicate refuză să plătească anumite obligații către stat.
În condițiile în care una dintre activitățile proprii economiei informale este și evaziunea fiscală, Dragoș Cabat atrage atenția că domeniile unde se pot face tranzacții foarte mari sau afacerile sunt foarte mari, riscurile de evaziune cresc.
„Agricultura este unul dintre domeniile unde se face evaziune fiscală, tot ce înseamnă bunuri fungibile: de la metale până la petrol și grău sau porumb, ele rămân susceptibile la evaziune peste tot în lume. [În România] schimbându-se structura economiei, zone cu impact mare unde se face evaziune au devenit serviciile, inclusiv IT și construcțiile, însemnând și infrastructura”, spune analistul financiar.
Motivația principală a existenței economiei informale este legată de neplata taxelor, explica, în 2019, pentru Ziarul Financiar, Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, mai ales că România are o rată de necolectare a TVA, adică diferența între ceea ce își propun autoritățile să colecteze și ceea ce încasează în realitate, de 36%, una dintre cele mai mari din UE.
Și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, atrăgea atenția, la începutul anului, că „evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate națională” și că, în opinia lui, informatizarea ANAF și a Ministerului Finanțelor Publice sunt extrem de importante.
Pași în direcția digitalizării ANAF s-au făcut, însă deocamdată drumul este abia la început.
În plus, pandemia a pus presiune suplimentară pe veniturile bugetare și așa mici. De altfel, Consiliul Fiscal atrage atenția că, în condițiile în care companiile au primit amânări de la plata impozitului și a contribuțiilor sociale până anul viitor, încasările la buget vor fi diminuate.
Reprezentanții Consiliului Fiscal subliniază că „este falsă teza că nu pot fi măsite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare”.
În opinia lui Dragoș Cabat, pentru a lărgi baza de impozitare este nevoie de voință politică, iar o măsură la îndemână este taxarea activelor – locuințe, mașini sau terenuri.
Însă în contextul unei slabe digitalizări a ANAF și a unui grad de colectare mic, șansele ca, prin această măsură, să vină semnificativ mai mulți bani la buget sunt mici. Dar România trebuie să ia măsuri, încă din 2021, pentru reducerea deficitului bugetar, proces care s-ar putea întinde pe 3-4 ani, arată Consiliul Fiscal.
Pentru bugetul pe anul viitor ecuația rămâne complicată: veniturile trebuie să fie crescute pentru a încerca să se acopere cheltuielile și pentru a rămâne și o sumă de împărțit și pentru ministere și pentru investiții.
Dragoș Cabat arată că mărirea veniturilor nu se poate face decât prin schimbarea sistemului de impozitare, în sensul în care mai mulți oameni și companii să fie taxați, fie sunt mărite taxele, fie statul reușește să colecteze taxele deja existente mai bine.
În cazul în care acest scenariu eșuează, se poate tăia de la cheltuieli, însă acest lucru înseamnă în primă fază, bani mai puțini pentru ministere, fiidcă „pensiile,s alariile șia sistența socială sunt cheltuieli rigide de care nu te poți atinge”, explică analistul financiar.
Facebook Forum