Energia, pensiile și modificările fiscale sunt cele trei domenii preferate de PSD și PNL pentru atacurile reciproce, conform experților în comunicare consultați de Europa Liberă.
În ceea ce privește „scorul” dintre cele două partide, social-democrații par să fie în avantaj, asta și pentru că în strategia de comunicare și-au făcut o țintă în persoana lui Virgil Popescu, electoratului fiindu-i mai ușor astfel să identifice „vinovatul”.
Specialiștii spun însă că, în ciuda criticilor, PSD-ului nu i-ar conveni de fapt ca ministrul Energiei să fie remaniat.
În acest sens, experții în comunicare sunt de acord că prin atacurile reciproce, pe teme convenite, cele două partide își asigură unul celuilalt o opoziție fără dinți, controlând într-o mare măsură discuțiile din spațiul public și marginalizând opoziția reală.
„Țapul ispășitor” din energie
Ministrul Energiei „lasă impresia că s-a calificat la locul de muncă”, a spus Marcel Ciolacu, săptămâna trecută, despre Virgil Popescu. Președintele PSD a adăugat că acest lucru i se pare „nepermis”, mai ales în contextul crizei energetice.
Analistul politic Radu Magdin consideră însă că PSD practică o strategie politică „cinico-machiavelică” și nu își permite să insiste prea mult cu schimbarea lui Virgil Popescu, mai ales în prag de iarnă, chiar dacă, pe termen scurt, poate fi contabilizată ca o victorie politică.
„Din punct de vedere al strategiei politice, menținerea lui Virgil Popescu ca ministru al Energiei este în interesul PSD, pentru că el poate fi făcut cu ușurință țap ispășitor pentru acțiuni sau inacțiuni liberale raportat la piața energiei din ultimii doi-trei ani”, spune Radu Magdin pentru Europa Liberă.
El menționează un alt argument pentru care PSD nu și-ar dori schimbarea unui ministru PNL cu portofoliu greu.
„Deschizi o cutie a Pandorei, pentru că deschizi o renegociere în coaliție. Ar fi vorba mai degrabă de un schimb de ministere, nu doar o simplă cerință către liberali de a pune pe altcineva la Energie, iar din acea perspectivă clar nu există interes pe partea liberalilor să cedeze”, subliniază analistul politic.
„Însă, orice fel de nemulțumire în sens larg legată de domeniul energiei, orice fel de disfuncție - și acestea pot apărea săptămânal, dacă nu chiar zilnic - pot fi capitalizate de către PSD prin atacuri la adresa lui Virgil Popescu”, adaugă el.
De asemenea, consultantul politic Cătălin Dumitru spune că PSD a ales să-și concentreze atacurile asupra ministrului Energiei nu doar pentru că îl consideră mai vulnerabil în privința comunicării, ci și pentru că tema energiei a produs victime politice și în alte țări din Europa.
„Au avut de suferit majoritatea celor care au luat sau au trebuit să ia decizii, unele impopulare, legate de energie. De aceea, cumva, Virgil Popescu nu are ce să facă și decontează”, spune el.
În ceea ce privește răspunsurile liberalilor la atacurile partenerilor din coaliție, Cătălin Dumitru spune că, indiferent de câte critici au venit din partea PSD, PNL a răspuns permanent că nu intră în acest tip de dispută.
„Răspunsul PNL-ului a fost mai degrabă pe cifre și pe istoricul poveștii din energie. Nu au reacționat cu aceeași greutate, deci decizia e clară din partea PNL să nu răspundă cu aceeași monedă. Probabil calculează că electoratul PNL, care e unul mai educat și care nu mai dorește neapărat conflicte și scandaluri, va aprecia partea de responsabilitate pe care o arată în acest moment”, spune consultantul politic.
O victorie de etapă pentru PNL
Dacă PSD comunică mai bine în privința energiei, Radu Magdin consideră că PNL a câștigat electoral pe perioada verii în zona de impozitare progresivă - o măsură deloc pe placul electoratului, dar pe care PSD a susținut-o.
„PNL a avut o victorie cel puțin de etapă”, spune el, adăugând că avantajul din punct de vedere al comunicării, în total, este totuși la PSD.
De altfel, discuția la nivelul coaliției în privința schimbării sistemului de impozitare poate fi considerată o non-decizie, pentru că săptămâna aceasta cele două partide au decis să amâne majorarea impozitelor pe proprietate cel puțin doi ani.
Cătălin Dumitru scoate în evidență și faptul că cele două partide și-au împărțit temele de guvernare și fiecare comunică pentru propriul lor electorat.
„În mod predilect, PSD vorbește despre pensii, salarii minime și așa mai departe, în timp ce PNL vorbește despre antreprenori, despre susținerea economiei și a business-urilor din România”, spune consultantul politic.
El remarcă totuși că „întotdeauna apar discuții despre cine comunică mai repede și mai bine, pentru că realitatea comunicării politice în general este că, dincolo de adevăr, este o luptă a percepțiilor și cine impune mai repede percepția pe care și-o dorește în rândul populației, acela câștigă bătălia de comunicare”.
Majorarea pensiilor. Jocul procentelor
Când vine vorba despre majorarea pensiilor, PSD și PNL se luptă pentru același electorat și fiecare vrea să arată că el este cel care merită votul pensionarilor.
În timp ce PSD spune că „pentru dreapta, creșterea pensiilor nu a fost o prioritate”, PNL afirmă că în anii în care a fost la guvernare a fost „consecvent în demersurile făcute pentru a sprijini pensionarii”.
„În politică contează foarte mult cine strigă primul lupul, indiferent că lupul este o propunere sau o critică, deci contează foarte mult cine face framingul inițial, cine face înrămarea poveștii de bază pe o anumită situație”, spune Radu Magdin.
El adaugă că, din punct de vedere istoric, PSD este partidul care vorbește cel mai mult pe subiectul pensiilor și pune PNL în defensivă, ducând periodic și la anumite plângeri din partea anumitor comunicatori PNL.
În plus, Cătălin Dumitru afirmă că, deși este normal ca un partid să comunice deciziile pe care le ia, ce rămâne, de fapt, în spate este disputa care a avut loc.
„Asta se aude mai tare, pentru că oamenii, sincer, nu urmăresc atât de mult cifrele și până la urmă sunt informați la finalul deciziei, acolo sunt ei interesați”, concluzionează el.
Intervenția președintelui
După contrele repetate din spațiul public pe tema pensiilor, în discuție a intervenit inclusiv președintele Klaus Iohannis, care a propus o creștere „mai mare decât a fost vehiculată până acum”.
„Știu că s-au vehiculat tot felul de propuneri, 10%, 11%, dar nu putem să așteptăm de la pensionari să plătească ei prețul crizelor. Când avem o inflație peste 15%, ar fi corect ca această creștere a pensiilor să țină cont de inflație, și creșterea trebuie să fie mai mare decât a fost până acum vehiculată. Nu știu dacă bugetul permite o creștere de 15%, dar cred că merită luate în considerare toate opțiunile și venit cu o creștere care compensează în bună măsură inflația”, a spus președintele la finalul lunii trecute.
Cătălin Dumitru nu consideră declarația președintelui ca fiind o intervenție care să poată fi catalogată drept electorală.
„Nu știu dacă asta a fost gândirea președintelui, dar mă gândesc că văzând că există mai multe cifre pe piață, probabil că tocmai asta a vrut să clarifice, să lămurească, în așa fel încât să nu mai existe confuzie”, spune consultantul politic.
Pe de altă parte, Radu Magdin semnalează „aspectul ironic” al faptului că procentul înaintat de șeful statului este mai mare decât cel al unor comunicatori PNL.
„PNL-iștii au intrat acum într-un de joc al supralicitării, știind că Finanțele sunt la PSD-iști, deci e treaba lor cum aranjează Excel-ul ca să găsească o soluție”, spune el.
„Însă, dincolo de acest moment de înțelepciune politică momentană a președintelui Iohannis, pentru că nu sunt dese asemenea momente, din păcate pentru dumnealui în calitate comunicator suprem, indiferent de mesajul pe care îl mai transmite în perioada următoare, el merge către doar 15% din electorat, adică cei care încă îl mai simpatizează”, spune Magdin.
Opoziție în coaliție
Atunci când vine vorba de subiectul pensiilor, analistul politic Radu Magdin remarcă faptul că PSD și PNL „practică câteodată opoziția în coaliție”.
„Cred că acest joc de putere-opoziție convine atât PSD, cât și PNL, pentru că altfel, la pachet, coaliția ar putea fi atacată de către restul opoziției”, afirmă el.
„Deci, din această perspectivă, faptul că ei joacă ping pong între ei cer mai mult atenția suporterilor lor pe coaliție și mențin un sprijin pentru coaliție la peste 50% din voturile alegătorilor. Deci este și o strategie politică în acest ping pong, nu este doar un fel de constatare naivă”, mai spune Magdin.
În acest sens, coaliția de guvernare își asigură în spațiul public o opoziție fără dinți, pentru că acaparează discuția și nu mai lasă loc celorlalte partide.
„În contextul în care duelul pare a fi deja în zona de coaliție, nu mai este loc pentru restul opoziției. Este loc în acel selfie făcut de domnul Orban, cu domnul Drulă și cu domnul Tomac, dar dincolo de acel selfie întrebarea se pune, unde este această voce cumulată sau aliată a opoziției parlamentare?”, se întreabă analistul.
