Liderii PSD și PNL se întrec, de două luni, în declarații despre majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023. Tema a fost lansată în spațiul public de ministrul Muncii, Marius Budăi, la sfârșitul lunii august. Primul procent avansat pentru majorare a fost de 10%, iar impactul bugetar preconizat era de 11 miliarde de lei.
Întrebat de Europa Liberă dacă o astfel de majorare este sustenabilă, Marius Budăi a răspuns, în luna august, că Ministerul de Finanțe își asumă o astfel de majorare de la 1 ianuarie 2023.
În lipsa unui proiect de buget care să arate realitatea economică, politicienii au continuat să se prezinte în fața electoratului cu diferite propuneri de majorare a pensiilor.
Europarlamentarul Rareș Bogdan, care este și prim-vicepreședinte PNL, a vorbit, în luna septembrie, despre o majorare de 16% a pensiilor, în timp ce Florin Cîțu, fost premier și președinte PNL, a spus că majorarea poate să urce până la 25%.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a precizat că s-a luat o decizie în Coaliție privind majorarea pensiilor, dar nu s-a stabilit un procent. În opinia acestuia, creșterea ar trebui să fie egală cu rata inflației.
„Este clar că pensiile trebuie să crească, avem o inflație mare care îi afectează pe cei cu venituri mici, e absolut necesar să crești salariile și pensiile în domeniul public. Pe lângă nevoie, importantă este și constrângerea bugetară. Creșterea trebuie să țină cont de resursele României”, a avertizat economistul Ionuț Dumitru.
Potrivit acestuia, „vânturarea de cifre” nu ajută pensionarii.
„Poți să dai 15%, dacă ai de unde. Știm că trebuie să reducem deficitul, asta e o certitudine. Construcția bugetară trebuie să aibă sens”, a subliniat Ionuț Dumitru pentru Europa Liberă.
El a amintit că statul trebuia să respecte prevederile legale privind indexarea pensiilor, dincolo de interferența politicienilor.
„Poți să dai 15%, dacă ai de unde. Știm că trebuie să reducem deficitul, asta e o certitudine. Construcția bugetară trebuie să aibă sens”
Ovidiu Voicu, președintele executiv al Centrului pentru Inovare Publică, crede că totul este o strategie de comunicare, pe fondul veștilor proaste care vin dinspre economie, „o bătălie" pentru a se stabili cine va rămâne în memoria publicului drept cel care a mărit pensiile, în vederea anului electoral 2024.
„Coaliția este disperată să dea și vești bune, să spună și ceva bun. Există o concurență între PSD și PNL. Linia de comunicare a PSD este că se află la guvernare pentru a avea grijă ca resursele publice să meargă spre cei care au nevoie”, a comentat Voicu pentru Europa Liberă.
Ce scrie în lege și cum este interpretată
Legea 223/2015 prevede că, începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent.
Inflația din 2022 este de peste 15%, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.
Ministrul Muncii spune că raportarea nu s-ar raporta la inflația din 2022, care este la un nivel record, ci la cea din 2021, care a depășit cu puțin 5 procente. El a precizat că majorarea pensiilor nu va fi sub 10% de la 1 ianuarie 2023.
Președintele Klaus Iohannis a intervenit și el în subiect, spre nemulțumirea PSD și a lui Marcel Ciolacu.
„Pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizelor! În condițiile în care avem o inflație care trece de 15%, eu cred că ar fi corect și rezonabil ca majorarea pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de inflație”, a susținut președintele.
Potrivit acestuia, este nevoie de o atenție sporită pentru cei cu pensiile mici, iar salariile și pensiile trebuie corelate cu inflația.
„Președintele comunică în locul PNL”, reamintește Ovidiu Voicu.
Imediat mesajul a fost preluat și de premierul Ciucă.
„Inflaţia este la 15,9% şi cred că pensionarii din România nu merită să suporte pe umerii dumnealor această povară a inflaţiei, motiv pentru care trebuie să analizăm şi să facem în aşa fel încât pentru pensionari să asigurăm creşterea pensiei cu rata inflaţiei”, a fost mesajul transmis, joi, de premierul Ciucă.
Declarația acestuia diferă față de poziția exprimată pe 13 octombrie când susținea că majorarea nu ar trebui să fie mai mare de 11%, deoarece orice procent dincolo de 11% „impactează pe deficitul de la bugetul de pensii”.
Pensia de serviciu încasată în 2021 de premierul Ciucă a fost de aproape 215 mii lei (43.000 euro), mai mult decât venitul pe care îl încasează ca premier la Palatul Victoria. Rezultă o pensie de aproape 18.000 de lei lunar.
Intervenția președintelui Klaus Iohannis în subiectul pensiilor a iritat tabăra social-democrată. Marcel Ciolacu i-a reamintit președintelui că nu are atribuții în domeniul pensiilor.
Liderul PSD a insistat că decizia va fi luată în Coaliție, și i-a transmis președintelui că nu a vorbit despre majorarea pensiilor când PNL și USR se aflau la guvernare.
„Coaliția este disperată să dea și vești bune, să spună și ceva bun. Există o concurență între PSD și PNL. Linia de comunicare a PSD este că se află la guvernare pentru a avea grijă ca resursele publice să meargă spre cei care au nevoie”
Marcel Ciolacu a afirmat că ar trebui să existe o creștere diferențiată privind majorarea pensiilor, care să aibă în vedere contributivitatea. Majorarea pensiilor cu un procent de cel puțin 10% a fost susținută și de ministrul de Finanțe, Adrian Câciu.
„Există un decalaj uriaș între pensiile speciale și cele contributive ar trebui să existe o majorare separată. Cele speciale sunt pensii rupte de realitățile economice și cele sociale”, a spus economistul Ionuț Dumitru pentru Europa Liberă.
Președintele PSD nu a deschis însă și subiectul tăierii pensiilor speciale. Tema lipsește și din discursul premierului Ciucă sau a președintelui Iohannis.
„Nu dorește nimeni să taie pensiile speciale. E cumva firesc să nu vorbească despre un lucru pe care nu au în intenție să îl facă”, a subliniat Ovidiu Voicu, președinte al Centrului pentru Inovare Publică.
El atrage atenția că dacă se majorează punctul de pensie, automat se vor majora și pensiile speciale.
