Linkuri accesibilitate

COP26 | Vladimir Putin, absent de la conferință. Lobby pentru a schimba raportul ONU pe climă


Un grup de bărbați vând cărbune la periferia capitalei kârgâze Bishkek, pe 29 ianuarie 2020.
Un grup de bărbați vând cărbune la periferia capitalei kârgâze Bishkek, pe 29 ianuarie 2020.

Vladimir Putin este ultimul lider de stat care și-a anunțat absența de la conferința Națiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice de la Glasgow. În paralel, BBC a raportat o serie de documente venite din partea guvernelor lumii care se opun tranziției rapide către energie regenerabilă.

Președintele rus nu va călători în Scoția pentru a participa la conferința ONU alături de ceilalți lideri politici mondiali. Kremlinul nu a oferit vreo explicație pentru absența lui Putin.

Cu toate acestea, Putin a susținut la începutul lunii octombrie la forumul internațional pe tema energiei de la Moscova că pandemia de Covid va fi unul dintre factorii ce-l vor ajuta să se decidă dacă să participe la conferința din Scoția sau nu.

În prezent, Rusia se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de infectări cu virusul SARS-CoV-2. Pe 20 octombrie, țara a înregistrat un număr de 34.074 de noi cazuri și 1.028 de morți, cel mai mare număr de victime înregistrat de la începutul pandemiei și până în prezent în Rusia. În acest context, Vladimir Putin a declarat în aceeași zi că toată Rusia va intra într-o săptămână „nelucrătoare” începând cu 30 octombrie, urmând ca regiunile cele mai afectate să decrete starea de urgență cel mai devreme pe 23 octombrie.

Criza sanitară din Rusia are loc în contextul în care doar 35% din populația țării este vaccinată complet. În fotografie, un grup de medici care lucrează în secția ATI Covid din spitalul de urgență Moscova Sklifosovsky, 20 octombrie 2021.
Criza sanitară din Rusia are loc în contextul în care doar 35% din populația țării este vaccinată complet. În fotografie, un grup de medici care lucrează în secția ATI Covid din spitalul de urgență Moscova Sklifosovsky, 20 octombrie 2021.

Anunțul acestuia vine după ce săptămâna trecută liderul chinez, Xi Jinping, l-a înștiințat în persoană pe Boris Johnson, prim-ministrul Marii Britanii și gază a conferinței COP26, că nu va participa la aceasta.

„Este destul de clar acum că Xi nu va participa la conferință iar prim-ministrul (Boris Johnson, n.r.) a fost înștiințat”, potrivit unei surse citate de The Times. „Ceea ce nu știm este ce poziție vor adopta chinezii.”

Liderul Chinei nu a mai părăsit țara de la începutul pandemiei, dar s-a alăturat liderilor lumii prin intermediul apelurilor video.

China și Rusia sunt printre primele 5 țări care emit cea mai mare cantitate de emisii de gaze cu efect de seră.

Potrivit climatetrade, în 2019 China a condus detașat țările poluante de pe locul 1, cu mai bine 10.065 de milioane de tone de CO2 eliberat în aer, în timp ce Rusia s-a aflat pe locul 4, cu doar 1.711 milioane de tone de CO2. Pe locul 2, imediat după China, au venit Statele Unite, cu doar 5.416 milioane de tone de dioxid de carbon sau, mai exact, 53.8% din emisiile totale eliberate de China în 2019.

Schimbările climatice, motiv de lobby pe ultima sută de metri

Situația de dinaintea conferinței COP26 ilustrează o lume fracționată politic pe tema schimbărilor climatice.

O scurgere semnificativă de documente către BBC News a scos la iveală planurile multor guverne de a schimba raportul publicat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC).

Potrivit documentelor, Arabia Saudită, Japonia și Australia sunt printre țările care le-au cerut Națiunilor Unite să tempereze îndemnul urgent al oamenilor de știință în a reduce emisiile cu efect de seră.

Un consilier al ministerului Petrolului din Arabia Saudită cere ca fraze precum „nevoia de acțiuni urgente și accelare pentru a atenua la toate nivelurile” să fie eliminate din raport. În paralel, un oficial al Guvernului australian respinge concluzia potrivit căreia închiderea minelor de cărbune este necesară pentru a combate schimbările climatice

Arabia Saudită și Australia sunt printre principalii exportatori globali de petrol, respectiv cărbune.

Intervenția țărilor vine cu câteva zile înainte ca acestora să li se ceară la summit să își asume angajamente importante pentru a încetini încălzirea globală.

Scurgerea de documente conține 32.000 de depuneri venite din partea guvernelor, companiilor și a altor părți terțe către echipa de oameni de știință responsabile de raportul publicat în august 2021.

Încălzirea climatică este un motiv de îngrijorare pentru toate țările lumii, inclusiv România. Țara noastră se arată ferm angajată în a reduce emisiile cu 55% față de 1990 până în 2030 și a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Cu toate acestea, decizia recentă a CE Oltenia de a continua să se bazeze pe energia produsă de cărbune sau gaz metan sunt în conflict deschis cu planurile Comisiei Europene de a face tranziția rapidă către energie regenerabilă.

Conferința COP26 de la Glasgow va începe pe 31 octombrie și se va termina pe 12 noiembrie.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG