Radu Lupescu este medic anestezist la Clinica Rhéna din Strasbourg și se ocupă în fiecare zi de bolnavii infectați cu Covid-19 aflați în stare gravă și foarte gravă. După aproape două luni de experință în saloanele de terapie intensivă, doctorul Lupescu a constatat că nu toți bolnavii de coronavirus vin la spital cu simptomele obișnuite, pe unii pur și simplu îi doare doar burta, în vreme ce alții au probleme de ORL. Imediat cum sunt inetrnați, toți pacienții primesc același tratament, care deocamdată funcționează.
Europa Liberă: Cum vă explicați că în România, deși sistemul a fost total nepregătit și au venit din zone roșii sute de mii de români, totuși lucrurile sunt mai puțin dramatice decât în alte țări occidentale, inclusiv Franța și Germania?
Radu Lupescu: „Pentru că măsurile de izolare socială au fost luate foarte devreme. Practic, măsurile au fost luate în același timp cu Franța, deși România are o întârziere de 3-4 săptămâni față de Franța, iar în România au existat doar câteva perimetre cu probleme. Coronavirusul este o boală pe care o cunoaștem destul de puțin: nu știm exact care este perioada de incubare, nu știm când devine contagioasă, dacă această contagiune apare chiar înaintea simptomelor, iar semnele sunt foarte diferite: pot fi semne digestive, noi am avut de exemplu la clinica noastră o persoană care a venit cu un sindrom dureros abdominal și la început nici nu ne-am dat seama că ar putea fi vorba despre Covid 19. Am scanat pacientul și pentru că imaginea a depășit abdomenul și ne-a arătat și porțiuni din plămâni, am văzut acolo semne tipice pentru această boală. Am făcut testul și am văzut că are Covid 19. Alte persoane vin cu semne ORL, cu pierderea gustului și mirosului și desigur avem și oameni care vin cu febră sau cu probleme la plămâni. În România, pentru că a avut loc izolarea socială a ajutat enorm. În Franța suntem acum în faza de platou. Aici în Est, în Alsacia unde mă aflu eu, nu a mai crescut numărul persoanelor aflate în reanimare, pentru că suntem și noi în faza de izolare”.
Europa Liberă: Totuși virusul nu dispare în această izolare, nu?
Radu Lupescu: „Nu dispare, dar scade procentajul persoanelor infectate de un om: în mod normal, dacă nu suntem izolați, fiecare persoană infectează 2,5 până la 2,7 persoane. În izolare, îi putem contamina doar pe cei din jurul nostrum, deci indicele de contaminare scade la 1,1. În izolare, numărul de bolnavi nu se oprește, dar crește mult mai lent, decât în lipsa acesteia, oamenii continuă să intre în contact cu alții, la brutărie, de exemplu, dar oricum numărul acestor contacte este mult mai redus, decât în general.
Europa Liberă: Spuneți că România e în urma Franței cu aproximativ o lună de zile. Acest lucru înseamnă că la jumătatea lunii mai numărul victimelor coronavirusului va crește?
Radu Lupescu: „Nu, nu cred. Sunt două lucruri care pot fi urmărite: numărul de cazuri, care, însă, depinde de numărul de teste care se fac. În Franța, raportul dintre numărul de teste și cazurile pozitive este destul de mare: o persoană din trei a fost testată pozitiv. În Germania, 1 din 10 a fost testat pozitiv, pentru că acolo au fost făcute mult mai multe teste. De aceea, numărul de cazuri descoperite nu reprezintă neapărat starea epidemiei, ci politica de sănătate care a fost aplicată. Într-adevăr, Germania are mortalitatea foarte mică pentru că a testat foarte mult și a detectat formele foarte lejere și chiar pe cele asimptomatice ale bolii. Pe când în Franța au fost testați doar cei care au ajuns la spital, deci cei care aveau forme mai serioase și de aceea mortalitatea pare mai mare, dar nu e obligatoriu să fie așa”.
Europa Liberă: Credeți că și în România ar fi nevoie să înceapă o testare în masă?
Radu Lupescu: „Peste tot este absolut necesar să folosim testarea masivă. Deja e un pic cam târziu pentru toate țările europene. De fapt nimeni nu a testat în masă în Europa. La noi, în Franța s-a testat, dar nu s-au luat imediat măsuri de izolare. În România, cred că, procentual vorbind, s-a testat mult mai mult decât în alte țări. Datorită măsurilor de izolare generală luate în România din timp nu cred că se va ajunge vreodată în situația în care se află azi Franța. Problema este fragilitatea sistemului sanitar. În România există medici buni, dar sistemul e fragil, iar managementul foarte slab. Când citesc mărturiile medicilor care s-au dus să lucreze în Suceava, văd că totul pare cam dezorganizat.
Europa Liberă: Ce-ați făcut dvs. diferit față de medicii din România?
Radu Lupescu: „Eu lucrez într-o clinică cu 300 de paturi, unde în vremuri normale se fac circa 800 de operații pe săptămână. Acum am redus foarte mult și facem cam 40 de operații pe săptămână. Eu sunt președintele Asociației Medicilor din clinică și noi am început să ne pregătim pentru ce ar fi putut fi mai rău cu două săptămâni înainte de declanșarea Planului Alb, când am văzut ce se întâmplă în Italia și în sudul țării, unde a avut loc o reuniune evanghelică la care au participat 2000 de persoane, inclusiv oameni veniți din Italia. Deci, când am văzut ce se întâmplă, am început pregătirile: în primul rând am pus toate măștile de protecție sub cheie; am făcut inventarul stocurilor; am pus deoparte lucrurile esențiale; am făcut comenzile necesare; am verificat cu serviciul tehnic rezervele de oxigen, am verificat funcționarea aparatelor; am făcut proiecții, cum să intubăm, fără să-I contaminăm pe cei din jur. Am prevăzut că va fi o penurie de măști și am făcut o planificare în așa fel încât să ne ajungă lucrurile. Știam că cel mai periculos e atunci când intubezi pacientul, de aceea persoanele din reanimare au primit măștile FFP2, știind că nu avem destule, am decis că o mască se va ține maximum posibil, deci opt ore. Deci o asistentă își pune această mască atunci când ajunge la clinică și o mai dă jos abia când pleacă.”
Europa Liberă: Ce e cel mai complicat în acest moment pentru dvs. la terapie intensivă?
Radu Lupescu: „ Este foarte mult de lucru cu pacienții noștri. Unii dintre ei rămân foarte mult în reanimare și sunt intubați după trei săptămâni. Este greu, începem să fim toți obosiți, facem ture de 12 ore”.
Europa Liberă: Ce tratamente au dat cele mai bune rezultate?
Radu Lupescu: „Remdesivir n-am avut de la început. Când a apărut discuția cu hidroxiclorochina și azitromicina, am trecut pe aceste medicamente, pe care le-am administrat deîndată ce pacienții erau spitalizați, chiar dacă nu erau încă în reanimare. Nu știu dacă e un tratament dacă va rămâne sau nu, pentru că nu avem deocamdată studiile necesare, care să ne indice care e cel mai bun tratament. Ceea ce știm, este să le dăm oxigen. Ce facem acum și nu făceam la început, este că întârziem cât putem de mult intubația, deci încercăm să-i ținem cât mai mult pe oxigen, chiar dacă sunt cantități foarte mari. Al doilea lucru pe care îl facem, este să încercăm foarte rapid, în prima săptămână, încercăm să-i extubăm”
Europa Liberă: Unii specialiști spun că după această boală, ale cărei consecințe nu se cunosc exact, mulți pacienți vor rămâne cu sechele, că adesea este atacat chiar sistemul nervos central. Ce părere aveți?
Radu Lupescu: „Greu de spus. La primii pacienți pe care i-am extubat, evoluția a fost foarte bună și au ajuns deja acasă. Am avut și cazuri complicate. Nu știm cum este atacat sistemul nervos central, dar într-adevăr pacienții sunt foarte nervoși, nu sunt ca pacienții tipici de reanimare, trebuie să le punem trei-patru substanțe, doze puternice de sedative pentru a putea să-i punem la oxigen sau pentru a face reglajele aparatelor. Mulți dintre colegi vorbesc despre un fel de encefalopatie virală. S-au descries și cazuri de mielită acută, deci atac al măduvei. Nu știm. Am avut pacienți care la trezire, după extubare nu mișcau deloc, dar apoi evoluția a fost favorabilă”.
Europa Liberă: Când vă așteptați la al doilea val?
Radu Lupescu: „Nu știm. Este frumos afară, oamenii au tendința să fie mai puțin vigilenți la izolarea socială. Ne e teamă că la sfârșitul săptămânii viitoare vom avea cazuri noi, după această perioadă de platou”.
Europa Liberă: Credeți că, până la urmă, toată lumea va face această boală?
Radu Lupescu: „Au început testările serologice în Franța și avem și informații despre ce s-a întâmplat în Italia, unde s-a testat foarte mult, mai ales în Lombardia. Ceea ce ne-au spus colegii de la laborator care au fost în contact cu cei din Lombardia, acum sunt acolo între 10-15 % oameni contaminați. În Alsacia au fost testate persoanele din spitale din prima linie, și cam 10% sunt infectate. Noi, de pildă, suntem 20 de anesteziști și doar unul dintre noi a fost testat pozitiv, deși suntem zilnic în contact cu pacienții bolnavi. Acest lucru înseamnă, pe de o parte, că suntem foarte bine protejați și, pe de altă parte, e posibil să fie prea puțini pozitivi în general în rândul populației. Se consideră că sunt între 10 până la maxim 15%. E posibil, totuși, ca nici testele folosite să nu fie foarte bune și atunci nu putem trage nicio concluzie. Pentru a avea o imunitate în populație, ar trebui ca 60-70% din populație să facă boala. Deci câți morți ar trebui să avem pentru a opri boala prin imunizare? Totuși nu este acceptabil pentru o țară să aibă peste o sută de mii de morți, doar pentru a imuniza pe toată lumea. Apoi, nu e clar dacă toți cei care trec prin boală vor fi imunizați. Deocamdată, problema e că nu putem avea destui anticorpi pentru a lupta cu coronavirusul.
Europa Liberă: Dacă ați avea putere de decizie în România, ca specialist în politici de sănătate, în acest moment, ce-ați face?
Radu Lupescu: „În primul rând, fiecare spital trebuie să fie obligat să aibă protocoale, în funcție de aparatele, echipamentele, cadrele medicale pe care le are. E nevoie de astfel de protocoale care să prevadă situațiile cele mai complicate si felul în care trebuie să răspundă cadrele medicale. Să învețe toți să aplice protocoalele. Nu pot fi adoptate de la un spital la altul. În al doilea rând, aș fi foarte dur cu cei care demisionează, fiindcă e inacceptabil pentru un medic. În Franța, n-am avut așa ceva. În al treilea rând, guvernul trebuie să asigure spitalelor echipamentele de care acestea au nevoie. Știm că există penurie, dar totul trebuie raționalizat.”
Europa Liberă: În cât timp credeți că trebuie relaxată izolarea?
Radu Lupescu: „În Franța tocmai a fost prelungită izolarea până la 11 mai. Există date despre felul în care a acționat gripa spaniolă în anumite comunități din SUA, în 1919: orașele care au menținut mai mult izolarea au avut cazuri puține, cele care au avut o perioadă mai scurtă au avut un al doilea val. Cei care au luat decizia târziu, au avut foarte mulți morți și bolnavi. Dacă deschidem prea devreme vom avea un al doilea val și vor fi același efecte ca și cu primul”.
Facebook Forum