Linkuri accesibilitate

Coronavirus în România. Anumite decizii ar putea să nu mai fie publicate în Monitorul Oficial și cum se restrâng drepturile pe furiș


Presedintele Klaus Iohannis inspectând spitalul mobil din curtea Institutului de Geriatrie, Ana Aslan

România suspendă treptat libertatea de exprimare și principiul transparenței, iar Ordonanța de Urgență 34/2020 este doar cea mai nouă prevedere în acest sens. Există și posibilitatea adoptării unor decizii, care să nu fie publicate în Monitorul Oficial, dar în virtutea cărora să fie luate hotărâri care încalcă libertățile cele mai importante ale oamenilor, după cum ne-a spus Peter Ekstein-Kovacs, jurist specialist în drepturile omului și fost senator UDMR.

Potrivit Ordonanței de Urgență 34/2020, unele norme referitoare la transparența decizională și dialogul social pe care trebuie să le parcurgă inițiativele legislative „​nu se aplică în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau a stării de urgență ori care sunt o consecință a instituirii acestor stări”. De altfel, chiar această OUG 34/2020, a fost adoptat fără avizul Consiliului Economic și Social.

Peter Ekstein-Kovacs este de părere că noua OUG 34/2020 este susbsumată Decretului prezidențial care impune starea de urgență care suspendă mai multe drepturi constituționale, deși „transparența” nu este menționată în acest Decret. „Din punct de vedere legal, poate fi totuși o motivație, dat fiind că e stare de urgență și pot fi luate măsuri, care în condiții normale sunt neconstituționale. Din punct de vedere moral este însă ceva de nepermis, mai ales că UE a atras de mai multe ori atenția, că măsurile pe care le iau guvernele nu trebuie să suspende tot mănunchiul de drepturi și libertăți și că oricum aceste drepturi nu pot fi suspendate sine die doar fiindcă a venit coronavirusul”.

Fostul senator UDMR, specialist în drepturile omului, mai adaugă că această OUG 34/2020 suspendă dreptul la informare și la cunoaștere.

Președinta organizației neguvernamentale Funky Citizens, Elena Calistru ne-a declarat că nu înțelege „sensul actului normativ”, fiindcă oricum „nimeni nu voia să se apuce să facă dezbateri publice” în această perioadă. Din punctul ei de vedere „e un semnal foarte prost” pentru România într-un moment în care, spre deosebire de Ungaria și Polonia, aici lucrurile „nu se exagerau”. Calistru vede mai multe riscuri, pornind chiar de la îngrădirile de acest fel făcute după adoptarea Decretului prezidențial, care între altele menționează la Art. 56 și faptul că „Pe perioada stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor se dublează”.

Altfel spus, instituțiile publice nu doar că nu vor mai răspunde prompt, întrebărilor și solicitărilor ziariștilor, dar nici măcar în termenul de 30 de zile, prevăzut de Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public nu vor mai face clarificări.

Deja majoritatea instituțiilor de stat se poartă ca și cum „se suspendă” dreptul dat de Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, constată șefa organizației Funky Citizens: „este în neregulă fiindcă liderii politici care administrează criza pandemică nu au explicat și nu au legiferat felul de aplicare al Decretului prezidențial”.

Pe de altă parte, avocatul Peter Ekstein-Kovacs consideră că sunt două paliere pe care trebuie discutate aceste comprimări ale libertăților: unul legal, care se susține și altul, moral, care e greu de acceptat. Ekstein-Kovacs socotește, însă, că printre libertățile suspendate explicit de Decretul prezidențial, la Art. 2, nu se numără și cel privitor la libertatea de expresie, dar că „este o omisiune a actului normativ, pentru că mai departe se vorbește despre anumite măsuri care ar putea fi luate în acest sens”.

Principalul risc identificat de fostul politician este „ascunderea murdăriei sub preș”, dar Ekstein-Kovaș crede guvernul nu prea știe exact ce trebuie să facă și dă exemplul deciziei de a nu mai fi raportați cei infectați de coronavirus pe județe, după care, la câteva zile, executivul revine brusc la raportarea normală ținând cont de fiecare județ.

Se poate înțelege, explică Ekstein-Kovacs că „probabil, unele acte normative nu se publică în Monitorul Oficial și că există temerea că ceea ce nu e controlat și cunoscut poate fi periculos și „să ascundă lucruri urâte”.

Avocatul specializat în drepturile omului argumentează că pe baza Decretului prezidențial privind starea de urgență există inclusiv posibilitatea ca anumite decizii cu caracter militar să fie exceptate de la obligația publicării în Monitorul Oficial.

Printre restrângerile care ar putea afecta mass-media, după cum rezultă din Decretul prezidențial semnat de președintele Klaus Iohannis pe 16 martie, se află și cele privitoare la așa numita contracarare și răspândire de informații false în mediul online, prevederi care permit eliminarea de materiale, dar și ștergerea unor pagini web, fără a include și mecanisme de apel sau remediere.

Harlem Desir, reprezentantul pentru libertatea presei din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),​ s-a declarat îngrijorat de aceste prevederi și a insistat asupra necesității „asigurării fluxului liber de informații, care este o componentă esențială pentru furnizarea publicului de informații cu privire la măsurile vitale necesare pentru a opri virusul, precum și respectarea dreptului mass-media de a relata politicile guvernamentale care vizează pandemia. Aceste dispoziții ale decretului stării urgență, așa cum este astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul și ar putea fi chiar contraproductive. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online și nu ar trebui să fie restricționați în mod nejustificat în materialele lor despre pandemie", se spune într-un comunicat oficial al OSCE.

În această perioadă de extindere a epidemiei gesturile cu tendință autoritaristă ale autorităților române ar putea să creeze mai degrabă îngrijorare și neîncredere, decât să-i ajute pe oameni să se simtă mai în siguranță.

Facebook Forum

Incendiu la Consiliul Județean Suceava
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:30 0:00
XS
SM
MD
LG