Linkuri accesibilitate

Coronavirus. Suceava, profilul economic al primei zone roșii din România


100 de companii și organizații din Suceava cer Guvernului nu facilități economice în timpul carantinei, ci dotarea spitalelor și a medicilor

În municipiul Suceava și localitățile Adâncata, Salcea, Ipotești, Moara, Șcheia, Pătrăuti și Mitocul Dragomirnei au fost luate, luni noaptea, măsuri de carantinare totală pentru a preveni răspândirea noului coronavirus. Practic, în zona roșie este permisă intrarea și ieșirea pentru activități economice și de asemenea, mai pot intra și ieși persoanele care merg la serviciu pentru activitățile menționate în Ordonanța militară numărul 6.

Suceava și cele opt localități învecinate devin astfel primele închise din România. Dar cum arată profilul economic al acestei zone din nord-estul României?

Doar în municipiul Suceava sunt puțin peste 105.000 de locuitori, în timp ce întreg județul are peste 700.000 de locuitori și este al doilea ca mărime din țară.

Suceava este unul dintre cele mai tinere județe din România, cu o vârstă medie de 40 de ani, sub media pentru Regiunea Nord-Est, de 41,2 ani, și cea din România – 42 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). La finalul lunii ianuarie, rata șomajului era de circa 4,7%, însă nivelul acesta depinde mult de muncile sezoniere.

Județul a avut, la nivelul anului 2019, un PIB de 19,1 miliarde de lei (circa 4,2 miliarde de euro), fiind al treilea cel mai important județ din Regiunea Nord-Est, după Iași și Bacău, potrivit datelor Comsiei Naționale de Prognoză.

Aceeași sursă arată că, în medie, un salariat în județul Suceava are un venit net de 2.423 de lei (puțin peste 530 de euro), de aproape două ori mai puțin decât un locuitor al Bucureștiului, unde se înregistrează cel mai mare venit mediu din țară.

Suceava mai ocupă primele locuri atunci când vine vorba despre contrabanda cu țăgări. Potrivit Poliției de Fontieră, la frontiera de nord (județele Maramureş, Suceava, Satu Mare) sunt constatate cele mai multe cazuri unde sunt găsite țigări de contrabandă.

Mai bine de două treimi din cantitatea totală de ţigarete confiscată la nivelul întregii ţări este depistată în această zonă de nord unde „sunt predominante ţigările de proveninţă ucraineană, contrabandiştii fiind organizaţi în adevărate grupuri infracţionale, cu segmente în străinătate, la frontieră şi în interiorul ţării”, amintea Poliția de Frontieră, la finalul anului trecut.

Numărul total al firmelor din județ era de peste 32.000, la nivelul anului 2018, arată un document al Prefecturii Suceava, majoritatea fiind autohtone. Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au activități în domeniile construcțiilor, îmbrăcăminte, comerțului cu amănuntul, fabricării de produse lactate sau înghețată. De altfel, una dintre tranzacțiile importante din județ a avut loc în 2016 când un important antreprenor local a vândut afacerea cu înghețată unei companii multinaționale. Principalii investitori străini provin din Italia, Austria, Germania sau Franța.

De asemenea, silvicultura și prelucrarea lemnului sunt activități economice importante, mai ales că fondul forestier ocupă mai bine de jumătate din județ, din acest punct de vedere Suceava ocupând locul întâi pe țară.

Unul dintre avantajele economice ale Sucevei este turismul, în special pentru importantele mânăstiri și biserici, unele incluse în patrimoniul UNESCO. De altfel, în 2018, Suceava a fost desemnată de Comisia Europeană, „destinație europeană de excelență”.

Datele INS, arată că în luna ianuarie 2020, în județ au fost cazate 36.880 persoane, numărul lor fiind mai mare față de luna decembrie 2019, dar și față de perioada similară a anului anterior (cu aproape un sfert). Cei mai mulți turişti au fost cei români, iar dintre străinii care au vizitat acest județ din Bucovina majoritatea au fost din Republica Moldova, Italia, Germania, Austria și Franța.

Turismul este însă unul dintre sectoarele cele mai afectate de pandemia de coronavirus.

„Sunt cu toții cu activitatea suspendată, este vizibil că deocamdată nici nu poate fi vorba de turism cel puțin pana in iunie, iulie. Oamenii sunt supărați din cauza efectelor economice negative.Turismul este o sursă generatoare de venituri, pentru cei care oferă aceste servicii si implicit angajații lor, producători locali, meșteșugari, cei care aduc folclorul în completarea serviciilor. Și apoi întreg lanțul...”, spune pentru Europa Liberă o antreprenoare din Fălticeni, județul Suceava, care s-a ocupat de promovare turistică a unor zone din județ.

Pe de altă parte, alți antreprenori au început să își reorienteze afacerile în contextul pandemiei. De exemplu, Ștefan Mandachi, proprietar al unui lanț de retaurante fast-food și al unui hotel în Suceava, și cel care a demarat campania #șîeu, cerând construirea Autostrăzii Moldovei, a anunțat că și-a pus gratuit la dispoziție unitatea hotelieră pentru cei care se află în prima linie în luptă cu noul coronavirus.

„Clienți nu mai avem. De la noi din firmă nu mai lucrează nimeni, deci hotelul (oferit gratuit) este la acest moment arhiplin cu cadre medicale, militare, smurd etcLe mulțumesc că sunt la noi și sunt bineveniți!”, scria pe pagina sa personală de Facebook antreprenorul.

Mai mult, Ștefan Mandachi s-a implicat într-o campanie de strângere de fonduri împreună cu Crucea Rosie pentru achiziționare de echipamente (ventilatoare, echipamente necesare pentru secțiile de terapie intensivă, combinezoane și consumabile) pentru Spitalul din Suceava. Deocamdată s-au strâns 500.000 de euro. Situația la spitalul din Suceava este dificilă, până luni, o treime din totalul deceselor de până acum în România proveneau de la Spitalul din Suceava.

Peste 100 de companii și ONG-uri din Suceava cer Guvernului măsuri urgente pentru combaterea pandemiei

După ce organizaţiile societăţii civile sucevene au primit „numeroase apeluri din partea medicilor din judeţ”, cu privire la lipsa materialelor şi echipamentelor de protecţie, medicamentelor, aparaturii, personalului şi resurselor necesare gestionării acestei crize generată de noul coronavirus, mai multe ONG-uri, antreprenori și companii au transmis premierului Ludovic Orban, ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, şi Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă o scrisoare deschisă prin care cer măsuri urgente pentru combaterea epidemiei de COVID-19 din judeţ, dar şi dotarea spitalelor cu echipamente şi personal medical.

Ce cer semnatarii scrisorii deschise:

1. Aprovizionarea urgentă a spitalelor din judeţul Suceava cu materialele, echipamentele de protecţie şi medicamentele necesare gestionării acestei crize, atât pentru spitale, cât şi pentru populaţie;

2. Detaşarea personalului necesar pentru a permite spitalelor din judeţ să gestioneze situaţia curentă;

3. Testarea printr-o anchetă epidemiologică extinsă a populaţiei la nivelul municipiului Suceava şi a aglomerărilor urbane din judeţ;

4. Urgentarea deschiderii spitalului municipal Fălticeni;

5. Publicarea zilnică, stabilită cu caracter obligatoriu (prin act normativ) pentru toate spitalele din judeţul Suceava şi din ţară, în timp real, a următoarelor informaţii:
- capacitatea spitalelor din judeţ;
- numărul de cazuri COVID, a numărului de persoane vindecate/fiecare spital şi localitate în parte, respectiv numărul persoanelor aflate în carantină şi autoizolare, pe localităţi;
- numărul personalului/categorii din fiecare spital;
- necesarul zilnic de echipamente de protecţie şi a medicamentelor specifice, precum şi a stocurilor existente;
- acţiunile de aprovizionare şi datele estimate.

1. Crearea unei celule de criză care va include obligatoriu autorităţile locale şi judeţene, instituţiile deconcentrate relevante, conducerile spitalelor şi liderii organizaţiilor societăţii civile pentru sincronizarea tuturor eforturilor făcute pentru sistemul medical din judeţ şi pentru pacienţi.

2. Crearea şi publicarea unor proceduri naţionale clare pentru:
- modalitatea de consum a materialelor sanitare şi de folosire a echipamentelor de protecţie;
- echiparea şi dezechiparea corespunzătoare a personalului medical;
- fundamentarea necesarului de către fiecare unitate spitalicească.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG