Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii se va pronunța joi asupra cererii de pensionare a fostului președinte al Curții Supreme, Cristina Tarcea.
După ce a fost ținta atacurilor fostei puteri și a liderilor coaliției de guvernare, în special a fostului președinte PSD, Liviu Dragnea, acum la închisoare, care a acuzat-o că face jocurile „statului paralel”, condus de președintele Iohannis, angajată într-un conflict deschis cu fostul președinte al CSM, Lia Savonea, căreia i-a reproșat că „tânjește” de mult să o revoce, Tarcea avea să le explice jurnaliștilor, în iulie trecut, că nu mai candidează pentru un nou mandat la Curtea Supremă pentru că, „diplomatic”, a obosit.
„Vreți un răspuns diplomatic sau un răspuns sincer?” - îi întreba retoric pe jurnaliști într-o discuție despre intenția de a se retrage de la conducerea Curții Supreme.
„Răspunsul diplomatic ar suna la maniera: am obosit. Răspunsul sincer, la modul: în calitate de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, din păcate, trebuie să relaționez cu persoane din afara sistemului de justiție și din afara Înaltei Curți. Ce am văzut, ce am trăit și ce am simțit m-a făcut să-mi fie dor să trăiesc printre oameni obișnuiți, cu foarte mult bun simț, cu foarte multă onestitate și cu mai puțină imaginație Acesta este răspunsul sincer”, declara Cristina Tarcea în 3 iulie 2019, ziua în care CCR a decis că judecătorii completurilor de trei judecători au fost nelegal constituite, la sesizarea lui Florin Iordache, delegat de Liviu Dragnea la șefia Camerei Deputaților pentru a putea face sesizarea cât a plecat el într-un scurt concediu.
O astfel de hotărâre favorabilă l-ar fi putut scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive, în care în primă instanță fusese condamnat de un complet de trei judecători. Or, declararea lor ca nelegal constituite, ar fi putut să-l salveze de condamnare, dacă aceasta nu ar fi venit între timp, pe 27 mai 2019, adică înainte de pronunțarea Curții Constituționale.
Declarațiile Cristinei Tarcea au fost făcute după ce Lia Savonea, șefa CSM de la acea vreme, a anunțat, în consecința deciziei CCR, că va convoca Secția de judecători a CSM pentru a stabili responsabilitatea șefei Curții Supreme față de decizia CCR.
Tarcea a spus atunci că atacul dat asupra Înaltei Curți a făcut-o să mediteze dacă mai merită sau nu să-și ducă mandatul până la capăt.
„Am vrut sa demonstrez că pot să plec când vreau eu. Decizia mea a fost luată de mai mult timp", spunea Cristina Tarcea.
Numirea Cristinei Tarcea la șefia Curții Supreme a fost făcută de președintele Iohannis în septembrie 2016, cu unanimitatea CSM, pe un loc vacant, pe care venea din postul de vicepreședinte al Înaltei Curți, după ce șefa ÎCCJ de la acea vreme, Livia Stanciu, fusese numită judecător la Curtea Constituțională iar al doilea mandat al său la Curtea Supremă expirase deja de două luni. Tarcea avea 54 de ani.
Iulia Cristina-Tarcea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa. Din 1990 a devenit magistrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti.
Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.
Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei sub mandatul ministrului Rodica Stănoiu.
Din 2004 a fost judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi Proprietate Intelectuală.
