Linkuri accesibilitate

Discursul de la Tușnad | Viktor Orbán va vorbi în România cu ochii Europei ațintiți asupra sa. Întâlnire cu premierul Ciolacu


Discursul anual din Ținutul Secuiesc al premierului maghiar transmite de fiecare dată viziunea sa geopolitică și despre probleme regionale sau sociale. În imagine, V. Orbán, la ediția din 2019 a școlii de vară și festivalului maghiarimii de la Băile Tușnad/jud.Harghita.
Discursul anual din Ținutul Secuiesc al premierului maghiar transmite de fiecare dată viziunea sa geopolitică și despre probleme regionale sau sociale. În imagine, V. Orbán, la ediția din 2019 a școlii de vară și festivalului maghiarimii de la Băile Tușnad/jud.Harghita.

Premierul maghiar Viktor Orbán se va afla în acest weekend la Tușnad/jud. Harghita, la fel ca în anii din urmă. Pentru el, este un loc de suflet. Pentru restul Europei, este punctul unde poate fi observată viziunea politică a liderului de la Budapesta, în varianta neambalată în limbaj diplomatic. Vineri, premierul maghiar va avea o întâlnire informală cu premierul României, Marcel Ciolacu, la București.

Înainte să ajungă la Băile Tușnad, premierul maghiar s-a întâlnit cu omologul său român, Marcel Ciolacu.

După întâlnire, premierul român a transmis că a avut o „discuţie pragmatică” cu Viktor Orbán pe subiectele de interes comun ale cooperării bilaterale. Printre acestea se află proiectul feroviar de mare viteză București - Budapesta, cooperarea econonică în general și aderarea completă a României la Spațiul Schengen.

Despre ce ar putea vorbi în discursul de anul acesta premierul Viktor Orbán la Tusványos – Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, în Ținutul Secuiesc?

Oficial, au fost anunțate teme precum politica curentă, pacea, situația economică și schimbările climatice, precum și alegerile de anul acesta și președinția maghiară a Consiliului European.

„În primul rând, cred că va vorbi despre alegerile ce vor urma în SUA”, explică pentru Europa Liberă istoricul Stefano Bottoni, profesor la Universitatea din Florența. El e specializat în analiza regimului politic de la Budapesta, denumit de unii experți în științele politice „iliberal”, termen împrumutat chiar de la Viktor Orbán. Cartea sa despre Viktor Orbán, publicată inițial în maghiară, va apărea în limba română în această toamnă de Editura Humanitas.

În 2016, cu câteva luni înaintea alegerilor din SUA, Orbán își declara susținerea pentru republicanul Donald Trump de la Băile Tușnad. E posibil ca același lucru să se întâmple și în acest weekend – în condițiile în care Trump va candida din nou pentru președinția SUA, în noiembrie 2024.

În discursul de joi în care a explicat personal motivele retragerii din cursa pentru al doilea mandat la Casa Albă, președintele democrat Joe Biden a spus că predă ștafeta tinerei generații, în speță vicepreședintei Kamala Harris, pentru că în joc este însăși „salvarea democrației în America”.

Democrații văd în Donald Trump o amenințare la adresa principiilor democratice, iar Ucraina se teme că revenirea republicanului la Casa Albă ar putea însemna înfrângerea în fața Rusiei; Trump a spus deja că vrea încetarea războiului în 48 de ore, ceea ce ar echivala cu o formă de capitulare a Kievului în fața Moscovei.

În acest context, cu câteva zile înaintea discursului premierului Victor Orbán la Tușnad, ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto l-a numit pe Donald Trump „speranța lumii pentru pace”.

În mai, Ungaria a găzduit o conferință a conservatorilor radicali de pe tot mapamondul, unde Orbán a definit linia politică de bătaie: „Make America great again, make Europe great again” (Faceți America măreață din nou, faceți Europa măreață din nou) – trimitere la sloganul electoral ce stă la temelia campaniei lui Donald Trump.

Inclusiv președinția maghiară a Consiliului European folosește sloganul „Make Europe Great Again”. Viktor Orbán deține de la 1 iulie președinția prin rotație a Uniunii Europene. Sub motto împrumutat de la Donald Trump, Orbán a avut mai multe vizite externe de mare anvergură și extrem de controversate.

S-a întâlnit cu Vladimir Putin însuși, cu Xi Jingping însuși, l-a văzut pe Ilham Aliyev în Azerbaijan, vizite de care reprezentanții europeni se disociază categoric, declarând că Viktor Orbán nu a avut niciun mandat să reprezinte Europa în „misiunea de pace” pe care a întreprins-o la Moscova, de pildă. Situația este una fără precedent în Uniunea Europeană.

„Cred că va vorbi, de asemenea, despre rezultatul alegerilor europene. Narativul este că a pierdut alegerile. După standardele maghiare, 45% este o pierdere”, explică profesorul Bottoni. La alegerile din iunie, a fost prima oară în 20 de ani în care Fidesz, partidul condus de Orbán, a luat sub 50% din vot la europarlamentare.

La Băile Tușnad ar putea începe și campania electorală pentru alegerile din 2026, crede Bottoni. „Nu e loc de pauză peste vară în politică.”

Istoricul Stefano Bottoni este specialist în problemele Europei Centrală și de Est și vorbește, printre altele, și limba română.
Istoricul Stefano Bottoni este specialist în problemele Europei Centrală și de Est și vorbește, printre altele, și limba română.

Înainte să ajungă la Tușnad/jud.Harghita, Orbán va participa la un mic dejun informal cu premierul Marcel Ciolacu, la București. Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Cei doi au avut același fel de întâlnire și anul trecut, cu ocazia vizitei în Ardeal a liderului maghiar.

La Băile Tușnad nu vor merge însă și oficiali români, ci doar reprezentanți ai UDMR. Împreună cu Orbán, vor călători spre Ținutul Secuiesc, vicepremierul Ungariei Zsolt Semjen și mai mulți miniștri din Ungaria.

„În ciuda intențiilor și eforturilor organizatorilor, nu vor fi prezenți politicieni români, pentru că este an de alegeri, a declarat Krisztina Sándor, care se ocupă de programul politic la eveniment.

La Băile Tușnad, are loc acest eveniment anual pe care organizatorii îl definesc ca fiind „fidel valorilor de dreapta și deschis spre dialog”.

Evenimentul se numește oficial „Tabăra studențească și universitatea de vară gratuită Bálványosi”, dar colocvial este cunoscută drept „Tusványos”. Neoficial, este o adunare a maghiarimii din întreaga regiune, începând cu oficialii maghiari de la Budapesta, continuând cu maghiari din România, dar și din Slovacia sau diaspora maghiară.

Punctul central este, fără dubiu, discursul lui Viktor Orbán. Dar au loc și mese rotunde legate de subiecte politice, o universitate de vară care înseamnă cursuri, concerte, activități culturale și programe sportive.

Sloganul acestei ediții: „Pe drumul drept”.

Tușnad: tărâm mitic pentru naționalismul maghiar și miezul viziunii globale a lui Orbán

„Pentru Orbán, Tușnad este un loc al memoriei: a participat la fiecare ediție, încă de la început, din 1990. Pentru el, e un loc de importanță simbolică, chiar la nivel personal”, explică istoricul Stefano Bottoni.

În anii de după Revoluție, la Bálványosi avea loc un dialog important între elitele liberale române și maghiare. Nu doar politicienii, dar și președintele Traian Băsescu a participat la eveniment în două ediții.

După ce Orbán a revenit la putere în 2010, românii n-au mai fost invitați și evenimentul s-a transformat într-o „tabără de vară” a Fidesz, partidul de guvernământ de la Budapesta.

În imaginația naționaliștilor maghiari, Ardealul are dimensiuni mitice, explică istoricul. „E un teritoriu verde și sălbatic, cu note arhaice, în care naționalismul romantic poate fi exprimat departe de capitale”, spune el.

Tot arhaică este și etalarea puterii la Tușnad. După model sovietic, Viktor Orbán sosește de regulă încă de joi sau de vineri și încinge o masă mare. Aici contează cine e prezent și cine e absent, cât de aproape sau de departe sunt așezați față de lider, dacă au ocazia sau nu să vorbească cu el și câte replici au reușit să schimbe.

„Pentru Orbán, Bálványosi a devenit din ce în ce mai mult locul din care putea să transmită discursuri ample despre starea lumii. Nici nu e vorba numai despre Transilvania, despre România, despre Ungaria”, afirmă Bottoni.

În 2007, amintește istoricul, Orbán a vorbit pentru prima oară despre declinul Occidentului și criza economică ce urma să se întâmple.

Viktor Orbán la ediția din 2022, între Zsolt Németh, președintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului maghiar, și László Tőkés, lider al comunității maghiare din România.
Viktor Orbán la ediția din 2022, între Zsolt Németh, președintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului maghiar, și László Tőkés, lider al comunității maghiare din România.

În 2014, Orbán a vorbit despre democrațiile iliberale spunând „că viitorul va fi al democrațiilor iliberale”. Acela a fost punctul marcant pentru tranziția Ungariei înspre această formă de guvernare – aproape un avertisment, o dezvăluire a planurilor de viitor. În Ungaria, aveau să urmeze subminarea statului de drept, presiuni asupra independenței justiției și asupra libertății presei.

În 2022 însă, a avut loc cel mai controversat discurs. Liderul maghiar a vorbit atunci despre „amestecarea raselor” într-o teribilă diatribă contra acceptării imigranților de pe alte continente în Europa. Câteva luni mai târziu, europarlamentarii au decis să numească Ungaria o „autocrație electorală”.

Freedom House numește Ungaria o democrație parțial liberă și îi dă un scor de libertate de 65 din 100.

„Orbán, fiul revoluției liberale din 1989, s-a întors împotriva părinților care l-au crescut, care l-au ajutat, iar acum vrea să-i distrugă”, spune profesorul italian Bottoni.

Viziunea regională a lui Viktor Orbán

Istoricul Stefano Bottoni explică de ce publicul românesc tinde să-l înțeleagă greșit pe liderul de la Budapesta: el nu propune un revizionism teritorial, ca în anii 1930, prin care să recucerească Ardealul și să-l aducă din nou sub guvernarea sa.

„Ceea ce vrea este supremația regională culturală și economică”, consideră Bottoni, care spune că planul maghiar este de promovare a culturii și limbii în regiunea așa-zisului Bazin Carpatic, fostele teritorii controlate de maghiari – care după Tratatul de la Trianon (1920) au revenit României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.

De aceea, guvernul maghiar încearcă să susțină etnicii minoritari de peste granițe, oferindu-le inclusiv cetățenie maghiară – un gest pe care istoricul îl aseamănă cu decizia României de la începutul anilor 2000 de a oferi cetățenie română moldovenilor de peste Prut.

Este exact motivul pentru care Orbán este un atât de puternic susținător al intrării depline a României în Spațiul Schengen: ar dizolva granițele, ar promova cooperarea transfrontalieră în regiune, adică ar apropia cel puțin zona de graniță a Transilvaniei de Ungaria.

Viktor Orbán se afișează la un meci de fotbal cu un fular pe care apare harta „Ungariei Mari”, noiembrie 2022.
Viktor Orbán se afișează la un meci de fotbal cu un fular pe care apare harta „Ungariei Mari”, noiembrie 2022.

„Atunci când dezvolți o regiune de la graniță, practic dezvolți și comunitatea maghiară, chiar dacă Ținutul Secuiesc este o excepție pentru că din motive istorice se află în estul Ardealului” (erau grănicerii de la frontiera Ungariei, ulterior a Imperiului Habsburgic n.r.), completează istoricul. Cât despre Covasna și Harghita, guvernarea descentralizată și influența constantă a UDMR în politicile publice românești, le-au ajutat să se funcționeze într-un mod mai puțin dependent de București.

Naționaliștii români trag cu urechea la maghiari

Istoricul Stefano Bottoni atrage atenția asupra faptului că, deși nu ar părea, naționaliștii maghiari și cei români au multe în comun. „Inamicii comuni sunt cei mai importanți acum”, spune el, mai ales despre susținătorii înfocați ai AUR.

„Mulți oameni se uită înspre modelul lui Orbán. Din păcate pentru ei, e ungur, asta nu se schimbă. Dar pare să fie un nou lider pe model [Corneliu Zelea] Codreanu: vizionar și pragmatic, carismatic și cu o politică foarte masculină. Pentru legionarii de suflet, care sunt orfani politici la acest moment, Orbán e o rază de speranță, existanța lui Orbán arată că se poate”, explică el, făcând referire la liderul legionarilor/ fasciștilor români din perioada interbelică.

Chiar dacă românii ar vrea să aibă și ei o figură politică de acest fel, niciun politician radical român din ultimele decenii nu se ridică la nivelul intelectual al lui Orbán, consideră istoricul.

Orbán a reușit, pe cont propriu, să transforme Ungaria – o țară neinteresantă din punct de vedere strategic, potrivit expertului – într-o țară care participă în politica globală, „unde se decid alegerile din SUA și prin care trece pacea ruso-ucraineană, printre altele”.

Bottoni se așteaptă ca, pe viitor, AUR și Fidesz să creeze o punte între cele mai mari grupuri europene de extremiști de dreapta de la Bruxelles, Patrioții (grupul înființat de Orbán) și Conservatorii și Reformiștii lui Meloni, de care ține și AUR.

„Ideologic, cele două partide sunt compatibile”, spune despre AUR și Fidesz istoricul Stefano Bottoni. Deși viziunile lor teritoriale sunt în conflict, ambele partide sunt pro-ruse și anti-occidentale.
„Ideologic, cele două partide sunt compatibile”, spune despre AUR și Fidesz istoricul Stefano Bottoni. Deși viziunile lor teritoriale sunt în conflict, ambele partide sunt pro-ruse și anti-occidentale.

Jucând de ambele părți, și cu Occidentul democratic și cu regimurile iliberale, „la fel ca Ceaușescu între sfârșitul anilor ‘60 și începutul anilor ‘80, Viktor Orbán se bucură de avantajele din ambele părți, înainte ca acest castel de cărți de joc să se prăbușească”.

„Această conducere a sa este însă foarte precară, pentru că țara nu are o dezvoltare economică sustenabilă și Orbán este prea atașat de puterea personală, încă nu s-a gândit la succesiunea politică. Dacă i se întâmplă ceva, nu există un plan de succesiune”, punctează istoricul.

El consideră că regimul Orbán își va încleșta pumnul și mai strâns în jurul Ungariei, călcând peste opoziția condusă de Peter Magyar (un „trădător” al partidului), noua speranță a cercurilor democratice și civice de la Budapesta.

Doi ani la rând cu discursuri controversate în Ardeal

După cum am văzut, premierul maghiar Viktor Orbán participă în fiecare an la evenimentul de la Tușnad, transmițând mesaje cât se poate de clare de acolo.

Acum doi ani, discursul său (integral, la Europa Liberă) a transmis mesaje virulente anti-Occident.

„Starea noastră de rău este un sentiment de viață fundamental occidental. El provine din faptul că civilizația occidentală își pierde forța, puterea, autoritatea și capacitatea de acțiune”, transmitea el despre știrile din ce în ce mai negative, pe care le asociază cu declinul Occidentului din punct de vedere material și al puterii.

Deși Vestul mai are puterea militară și capitalul, spunea el, materiile prime și energia se află în altă parte, afirma Orbán.

Orbán la Tușnad, 2023.
Orbán la Tușnad, 2023.

„Occidentul dorește să-și răspândească propriile valori, de care alții se simt umiliți. Fapt pe care noi îl înțelegem și, uneori, și noi ne simțim umiliți”, a continuat el. El acuza Comisia Europeană că exercită presiuni asupra statelor membre pentru a renunța la gazul rusesc, ceea ce Orbán spune că ar „dăuna grav intereselor” acestor țări.

El a vorbit apoi despre demografia Ungariei, în declin, spunând că „dacă nu există o schimbare aici, mai devreme sau mai târziu, Ungaria ne va fi luată. Bazinul Carpatic ne va fi luat”.

În schimb, în Occidentul care se diversifică prin migrație, el spune că nu mai există națiuni, ci doar „conglomerate de popoare” – acuzând Vestul că încearcă să impună migrația asupra Ungariei „cu trupele sale Soros”, să „facă Europa Centrală ca ei deși am făcut o ofertă de toleranță”.

„Stânga internațională are un șiretlic ideologic”, spunea el despre imigrație, al cărui scop spunea că ar fi crearea unei „rase mixte” de care maghiarii ar trebui să se „apere” atât înspre sud, cât și înspre vest.

Războaiele și criza energetică din 2022 ar fi fost toate doar un paravan care să distragă lumea de la problema migrației și a genului, a declarat Orbán.

Premierul maghiar a susținut atunci dreptul Rusiei de a invada Ucraina, spunând că războiul de agresiune al Moscovei ar fi un răspuns la o provocare din partea NATO. A adăugat că sancțiunile europene și americane nu slăbesc puterea Moscovei și că perspectiva Ungariei nu va fi ascultată niciodată în acest război, în ciuda „sfaturilor noastre excelente”.

Pentru că Ungaria ar fi fost trasă în tabăra europeană în acest război, el acuza UE de imperialism.

„S-ar putea ca acest război să fie cel care va pune capăt, în mod demonstrativ, supremației occidentale”, a afirmat Orbán. Una din puținele afirmații cu care ar putea fi de acord și adversarii săi politici și care dă măsura gravității situației geopolitice globale.

Reacțiile la discursul din 23 iulie 2022 nu au întârziat să apară. Propria sa consilieră, Zsuzsa Hegedus, și-a dat demisia după 20 de ani, acuzându-l de nazism.

Liderii celor șapte grupuri politice din Parlamentul European au semnat împreună o declarație prin care afirmau că „rasismul și discriminarea, sub toate formele, trebuie condamnate fără echivoc și combătute eficient la toate nivelurile”.

Oficialii ucraineni i-au numit discursul propagandă rusă.

Premierul României de la acea vreme, Nicolae Ciucă, a spus că „astfel de declarații nu-și au locul într-o Europă unde 27 de țări trăiesc în pace”.

Președintele Klaus Iohannis a spus că „este inadmisibil ca un înalt demnitar european să vină pe scena publică cu un discurs construit pe teoria raselor”.

În schimb, liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a luat apărarea lui Viktor Orbán și a spus că discursul lui „nu a fost rasist sau putinist”. Tanczos Barna, ministru UDMR în Guvernul României, a subliniat că nu-și exprimă un punct de vedere diferit de liderul partidului.

„Viktor Orbán nu este rasist”, a accentuat ulterior Hunor despre declarațiile premierului maghiar pe tema migrației.

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a afirmat într-un interviu pentru Europa Liberă că Orbán se bucură de imunitate jurisdicțională, așa că nu a putut fi urmărit în România pentru declarațiile sale.

„Mesajul este pentru cei din Ungaria, pentru alegătorii din Ungaria, nu pentru maghiarii din Transilvania”, afirma pentru Europa Liberă istoricul italian Stefano Bottoni, în urma discursului din iulie 2022.

Câteva luni mai târziu, Orbán s-a afișat la un meci de fotbal purtând un fular cu harta Ungariei Mari, o hartă care mușcă teritorii din România, Ucraina, Cehia și Slovacia, ceea ce a atras reacții negative din partea liderilor de stat afectați.

Orbán la Tușnad, 2018.
Orbán la Tușnad, 2018.

Mai apoi, în 2023, atât românii, cât și organizatorii au anticipat un alt discurs incendiar al lui Orbán la o nouă ediție a aceluiași eveniment. S-a implementat pentru prima oară un formular de înscriere la discursul premierului maghiar și 50 de membri din Frăția Ortodoxă au fost împiedicați de jandarmi să intre în zonă.

În 2023, Orbán a avut remarci cu iz puternic de revizionism istoric dar, în general, „nicio idee sau mesaj nou”, conform presei maghiare.

El s-a plâns că Ministerul de Externe român i-a cerut să nu vorbească despre naționalism: simboluri naționale, minorități, „unități teritoriale administrative inexistente în România”.

Critica la adresa declarațiilor „iresponsabile” despre Ținutul Secuiesc și Ardeal nu vine din presa română, ci chiar dinspre jurnaliștii și experții maghiari.

Orbán a mai spus că un președinte român nu ar fi tratat așa și a promis că în președinția maghiară a Consiliului vor susține intrarea deplină a României în spațiul Schengen.

Orbán la Tușnad, 2013.
Orbán la Tușnad, 2013.

Și de această dată, premierul maghiar a vorbit despre declinul SUA și a criticat UE, spunând că Europa și-ar fi creat propria clasă politică, care nu trebuie să dea socoteală nimănui și care nu are convingeri democratice sau creștine, cele care sunt fundamentul evoluției ei istorice.

Mai mult, a accentuat că tocmai Constituția țării a fost formulată în 2011 astfel încât să afirme rolurile de gen - bărbat și femeie, fără a lăsa loc pentru comunitatea LGBTQ.

„Atacul la adresa UE și cuvintele denigratoare ale premierului ungar sunt acum atât de obișnuite încât nimeni în Europa și nimeni la Washington nu este deranjat de faptul că liderul izolat al unei țări europene de zece milioane de locuitori, care nu reprezintă un factor geopolitic, consideră că America este în declin și că adevărata putere numărul unu a lumii este acum China, care se ridică precum o cometă”, considera publicația Népszava în 2023.

Problema este că Viktor Orban este în acest moment președintele prin rotație al Uniunii Europene (iulie-decembrie) și duce o politică proprie, foarte diferită, iar pe alocuri contrară principiilor pe care se bazează comunitatea europeană. Și aceasta, în vreme de război, cu o Rusie care vrea redesenarea granițelor.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG