Incidentul de marți are loc în urma unei razii organizate de către forțele de ordine într-o bază militară dintr-o școală din Mandalay, bază deținută de Mandalay’s new People’s Defence Force (Noua Forță de Apărare a Populației din Mandalay), un grup de miliție din Myanmar.
„Am retaliat, întrucât una dintre bazele noastre militare a fost invadată”, se arată într-o postare neidentificată pe Facebook.
Atacul de marți intervine după ce, vinerea trecută, o serie de explozii au ucis doi oameni în Yangon, cel mai mare oraș din Myanmar, printre care și un șef adjunct de poliție. Prima bombă a explodat în fața unui birou al Partidului pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii, gruparea politică susținută de armată.
Noul val de violențe este diferit față de cele anterioare, purtate de miliții ușor înarmate în orașele mici și zonele rurale din Myanmar.
Tot vinerea trecută, Națiunile Unite au adoptat o rezoluție care cer interzicerea fluxului de arme către Myanmar și impun armatei din Myanmar să respecte rezultatele alegerilor din Noiembrie 2019. „Riscul ca un război civil extins să se producă este mare”, a declarat Christine Schraner Burgener, trimisul special al ONU în Myanmar.
„[Noua rezoluție] delegitimează junta militară din Myanmar, condamnă abuzul și violența împotriva propriilor săi oameni și demonstrează izolarea acesteia în fața lumii”, a explicat Olof Skoog, ambasadorul Uniunii Europene la ONU. Rezoluția a trecut cu 119 voturi pentru, unul împotriva, și 36 de abțineri. Aceasta nu are un caracter obligatoriu, dar aduce consecințe politice deosebite.
Situația din Myanmar
De la independența sa, Myanmar-ul se confruntă cu violențe continue între minoritățile sale etnice și Bamar, majoritatea budistă. Conform ultimului recensământ din 2014, în Myanmar trăiesc 135 de grupuri etnice, care formează cel puțin o treime din populația statului din Asia de Sud-Est.
În 2019, fostul guvern democrat a încercat să reducă puterea armatei în zonele cu diversitate etnică ridicată prin modificarea Constituției din 2008. Inițiativa a fost, însă, respinsă de blocul militar din Parlament, care deține un sfert de locuri și fără care orice reformă constituțională nu poate înainta.
În februarie, armata a declarat stare de urgență timp de un an, a arestat liderii civili și a preluat conducerea țării, ca urmare a alegerilor din noiembrie 2020, pe care aceasta le consideră frauduloase. Proteste masive au izbucnit în centrele urbane din întreaga țară, iar autoritățile au suprimat violent manifestanții pașnici.
Noua conducere militară a încercat să continue procesul de pacificare, prin înlăturarea unei grupări de miliție importantă de pe lista organizațiilor teroriste din Myanmar. La finalul lui februarie, în schimb, gruparea a respins orice acord pentru pace, iar noi tensiuni etnice au escaladat și s-au răspândit pe teritoriul întregii țări.
După lovitura de stat din februarie și suprimarea violentă a protestelor pro-democrație, popularitatea grupărilor de miliție din Myanmar a crescut în rândul opozanților armatei. În aprilie, foști politiceni din Liga Națională pentru Democrație (LND), partidul care a câștigat alegerile din noiembrie, a format un guvern de unitate națională și a adus laolaltă membri ai societății civile, politicieni și câteva grupări de miliție.
U Yee Mon, purtătorul de cuvânt al membrilor politici expulzați din LND, declara atunci pentru Irrawaddy, un site de știri online, că un război civil este iminent.
„Oamenii, inclusiv generația Z, sunt hotărâți să înlăture elitele militare care au agresat și exploatat țara atâția ani. Revoluția din primăvară va folosi toate mijlocele posibile. Dacă va exista un război civil, totul va depinde de armată”, susținea acesta în aprilie.
„Militarii trebuie să răspundă pentru uciderile arbitrare. Armata trebuie să fie dispusă să abolească Constituția din 2008 și să implementeze foaia de parcurs prezentată în Carta democrației federale. Apoi, canalul de negociere poate fi deschis”, a continuat el.
Lidera de facto a țării, Aung San Suu Kyi, a fost pusă, lunea trecută, sub acuzare pentru infracțiuni, precum incitarea la dezordine publică și încălcarea măsurilor luate împotriva răspândirii noului coronavirus. Human Rights Watch a acuzat autoritățile din Myanmar că acestea ar fi fabricat capetele de acuzare cu scopul de a anula rezultatul alegerilor din noiembrie și a o opri pe Aaung San Suu Kyi de la a mai deține o funcție politică pe viitor.
De la începutul loviturii de stat și până acum, 861 de persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva mii au fost rănite în confruntările dintre protestatari și forțele de ordine. Aproximativ 4,800 de oameni se află în detenție, printre care politicieni, activiști pentru drepturile omului, sau simpli angajați la stat.
