31% dintre angajații din România - adică undeva la peste 1,7 milioane de oameni - sunt nesiguri că-și vor păstra actualul loc de muncă sau unul similar, până la vârsta de 60 de ani, potrivit raportului pe 2023 al Agenției Europene de Securitate și Sănătate în Muncă.
Pe Facebook, Instagram și TikTok, Europa Liberă i-a întrebat pe cititorii săi dacă se așteaptă să iasă la pensie de la jobul actual. Iată câteva dintre comentarii:
- Dorin: „Sunt firme care falimentează înainte să facă un an, deci câte firme ar trebui să schimbe omul în 35 ani de activitate? Asta e întrebarea corectă. Și câte persoane trecute de 50 ani se mai pot angaja la firme cu toată experiența acumulată?”
- Nicolae: „Nu, nici decum, deoarece patronatul nu este un loc sigur de muncă și se minte foarte mult.”
- Bogdan: „Eu sper, nu mă tem.”
- Umbră: „Nu mai există joburi long time de mult timp. Eu lucrez în Austria și anual sunt nevoit să schimb 2-3 firme... Nu mai există stabilitate.”
- Nicolae: „Care loc de muncă? Când angajatorii vor să te ia pe minimul pe economie și restul în mână. Cine termină școala ia drumul străinătății, despre care loc de muncă vorbești, acela intrat cu pile și șpagă? Românica lucrului bine făcut…”
- Viorel: „Dacă nu dă firma faliment cred că pot să ies și la pensie... (lucrez în privat) Cei de la stat pot sta liniștiți...”
Incertitudinea pe care o au mulți dintre angajații români reiese din comentarii și confirmă studiul făcut de agenția europeană și prezentat mai sus.
Procentul de 31% este ilustrativ pentru gradul de presiune mentală la care sunt supuși angajații români, sunt de părere specialiștii firmei de consultanță în resurse umană Arthur Hunt România.
Aceștia mai spun că stresul permanent, starea acută de tensiune, lipsa de control și incertitudinea economică și politică generalizată din ultimii ani i-au făcut pe mulți români să aibă îndoieli mai mari cu privire la viitor.
Iar schimbările se văd prin fenomenul „marea demisioneală”, apărut în perioada pandemiei, și se pare că vor continua.
Doar o treime dintre români spun că sunt mulțumiți de jobul actual și peste 50% vor să facă o schimbare anul viitor, conform unui alt studiu, realizat de eJobs.
Aceste statistici seci ascund de fapt o mare vulnerabilitate pe care o resimt angajații români, spune psihologul și expertul în resurse umane Sorin Faur.
„Nu mai suntem siguri de viitor cum eram înainte și, evident, asta creează foarte mult stres”, subliniază el. „O mare parte dintre oamenii care muncesc sunt, din păcate, vulnerabili”, completează Faur.
Milioane de frici și temeri
„Vedem incertitudine la nivel macroeconomic și politic. Vedem criză financiară, criză energetică, criză alimentară și mai nou criză de securitate: Ucraina și Israel-Hamas. N-ai cum să nu te gândești ce te așteaptă mâine”, mai spune Sorin Faur, fondatorul Academiei de HR.
„Dacă nu cumva aceste crize se vor amplifica, dacă nu cumva aceste crize se vor reflecta în capacitatea noastră de a supraviețui, de a ne hrăni familiile și de a ne susține existența”, completează el.
În ceea ce privește siguranța locului de muncă la o vârstă înaintată, nivelul îngrijorării din România este cu patru puncte procentuale peste media din Uniunea Europeană.
În Portugalia, doar 16% dintre angajați consideră că nu și-ar putea menține același parcurs în carieră până la vârsta de 60 de ani, în Germania 17%, iar în Italia 21%.
La polul opus se află Franța și Slovenia, unde 44% dintre francezi, respectiv 43% dintre sloveni, se văd în viitor într-un alt loc de muncă decât cel actual.
„Rapoartele arată o creștere a riscului de deteriorare a sănătății mentale a angajaților, iar efectele acestui fapt sunt foarte greu de măsurat sau estimat”, spune Sorin Roibu, consilier de resurse umane și fondator al Arthur Hunt în România.
El completează că „ar fi ideal” dacă firmele ar pune un accent mai mare pe pregătirea mentală a angajaților, pe lângă transformările pe care le au în vedere.
De asemenea, potrivit analizei Arthur Hunt, percepția mediului de business de la începutul lui 2023 s-a schimbat la jumătatea anului.
De la stadiul de „revenire” de după pandemia Covid s-a trecut la „precauție”, de la „recrutare” s-a ajuns la „restructurare”, iar de la „dezvoltare” la „stabilizare”, arată experții firmei de consultanță în resurse umane.
Jumătate dintre angajați vor să plece de la jobul pe care îl au
Un alt sondaj recent cu privire la felul în care mai muncesc românii, publicat săptămâna aceasta de platforma de anunțuri eJobs, arată că doar 27% sunt mulțumiți de locul în care lucrează în prezent.
Asta înseamnă că ceilalți oameni, câteva milioane, sunt nemulțumiți de locul de muncă, iar 56% dintre respondenți spun că vor să-și schimbe jobul în 2024.
Principalele motive invocate de cei care sunt în căutarea unui nou loc de muncă sunt legate de salariu, care a fost menționat în top 3 motive de 59,7% dintre respondenți.
Un alt motiv este că angajatul respectiv nu vede vreo posibilitate de creștere în compania pentru care lucrează în prezent (56,9%) sau că se află într-un mediu toxic din punct de vedere organizațional (42,3%).
Aproape o treime includ în lista de motive faptul că muncesc prea mult și se simt epuizați, 16,6% sunt nemulțumiți de faptul că nu pot lucra de acasă, deși și-ar dori acest lucru, peste 10% nu se înțeleg cu șeful direct, iar 4,4% nu se înțeleg cu colegii.
„Vedem un număr destul de mare de respondenți care vorbesc despre cum au fost afectați de incertitudinea din spațiul economic, care au resimțit un nivel crescut de presiune la locul de muncă sau care au fost nevoiți să crească volumul de muncă, unii chiar printr-un al doilea job”, spune directorul general al eJobs, Bogdan Badea.
Oamenii de valoare, care au ceva de pus pe masă - inteligență, resurse, competențe - cu certitudine că au două-trei oferte.Sorin Faur, expert HR
Pe de altă parte, expertul în resurse umane Sorin Faur consideră că perioada de instabilitate de pe piața locurilor de muncă este un trend global, amintind de fenomenul „marea demisie” (The Great Resignation).
„Acest termen vine pe fondul faptului că în ultima perioadă munca s-a schimbat. Modurile în care muncim astăzi, urmare a tehnologiei, a muncii de la distanță, au pus oamenii pe gânduri, au oferit oamenilor noi libertăți”, explică Sorin Faur.
„La început a fost o constatare incidentală, fiind obligați de normele de conduită publică să lucrăm de acasă. A fost o reacție la un eveniment extern”, mai spune expertul.
El menționează că, până la un punct, oamenii ar fi rămas „prizonierii unei mentalități în care ar fi continuat la nesfârșit, în lipsa unui eveniment perturbator”, precum carantina din timpul pandemiei.
Au contribuit la această descătușare și dezvoltarea tehnologică, precum inteligența artificială, sau nemulțumirile pe fond legate de angajatori, iar oamenii au realizat că nu sunt dependenți de un loc de muncă, ba chiar că pot să obțină venituri din mai multe surse.
Un alt element, mai spune Sorin Faur, este legat de deficitul mare de talente și de personal: „Oamenii de valoare, care au ceva de pus pe masă - inteligență, resurse, competențe - cu certitudine că au două-trei oferte.”
„Acestea au fost elementele care au făcut ca oamenii să-și manifeste interesul pentru alte oportunități, să încerce să găsească un loc de muncă mai bun și care corespunde mai îndeaproape nevoilor și aspirațiilor personale”, explică expertul în resurse umane.
VUCA și permacriza
Studiul eJobs mai arată că 33% dintre angajați se tem de o posibilă criză economică, iar alți 17% cred că vor avea salarii mai mici, în timp ce 12% iau în calcul că ar putea să fie mai puține locuri de muncă disponibile.
Aceste cifre „normal că afectează” productivitatea, afirmă expertul în resurse umane și psihologul Sorin Faur.
„Oamenii sunt afectați de incertitudine și de instabilitate atunci când nu este dorită. Dacă ei vor să facă o schimbare, atunci nu se tem”, exemplifică el.
El spune că situația actuală poate fi definită prin doi termeni.
Primul este VUCA, care provine din limba engleză și înseamnă volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate (volatility, uncertainty, complexity and ambiguity).
Al doilea termen este permacriză, care a fost desemnat cuvântul anului 2022.
„În ultimii ani am intrat într-o criză permanentă care pare că nu se mai termină. Aceste două concepte definesc stări de fapt: în momentul de față există un stres foarte mare pentru mulți oameni legat de existența locului de muncă”, spune Sorin Faur.
«Aoleu, dacă sunt dat afară!»
Expertul în resurse umane spune că cei mai stresați români atunci când vine vorba de siguranța locului de muncă sunt, în mod evident, cei cu salariul minim pe economie.
Cel puțin 1,5 milioane de salariați din România primesc salariu de 3.000 de lei, iar alți aproape 350.000 de muncitori în construcții au un venit minim de 4.000 de lei, conform datelor din iulie 2023.
„Ei depind de locul de muncă, sunt într-o fază de supraviețuire. Orice schimbare, orice tensiune se reflectă direct în capacitatea lor de cumpărare, pentru că trăiesc la limita supraviețuirii”, afirmă Sorin Faur.
„Este de înțeles de ce acești oameni manifestă îngrijorări legitime și orice semn, oricât de mic îi stresează - «Aoleu, dacă sunt dat afară!» sau «Dacă nu iese bine ceva, ce se întâmplă?» - iar stresul acesta duce la îmbolnăvire, duce la incapacitatea de muncă, duce la absenteism”, argumentează expertul în resurse umane.
„Și nu numai stresul. Pur și simplu nevoia acestor oameni de a-și asigura și alte surse de venit. Unii dintre ei încearcă să-și ia un alt job. Toate astea creează oboseală, program prelungit și se traduc în scăderea productivității cu incertitudine, insatisfacție, stres”, completează el.
De altfel, sondajul eJobs mai arată că majoritatea descriu anul 2023 ca fiind unul dificil, plin de provocări și de incertitudini. Doar 31% spun că a fost un an bun sau mai ușor decât cel precedent.
Sondajul a fost realizat în perioada octombrie – noiembrie 2023, pe un eșantion de 1.250 de angajați din diverse domenii.
